Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei(MNIT), avand cel mai important patrimoniu intre Bucureşti şi Budapesta, işi ţine expoziţiile inchise pentru un termen care nu se va cunoaşte niciodata. Chiar daca Ministerul Culturii a alocat o suma de 80.000 de lei anul acesta, valoarea este infima faţa de caţi bani ar avea nevoie conducerea pentru redeschiderea expoziţiilor: 10 milioane de euro. Mai precis, suma este de 570.356 de ori mai mica decat necesarul real, iar cele 400.000 de opere de arta ale MNIT sunt inchise de mai bine de trei ani de zile. Deşi numeroşii miniştrii care s-au perindat pe la Cultura au promis fonduri, chiar secretarul de stat Vasile Timiş a declarat ca in doi-trei ani se va deschide expoziţia, singurele lucruri care au ramas au fost promisiunile.
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a inceput sa se inchida in 2009. Trei ani de cand s-a inchis, iar planul de restaurare propriu-zis nu a demarat inca. Toate lucrurile merg atat de incet in acest proces incat parca viteza melcului pare sa depaşeasca viteza sunetului. De fapt, totul se desfaşoara in bine-cunoscutul stil romanesc: intai inchizi muzeul, iar apoi vezi cum te descurci. O expertiza privind posibilele lucrari a fost efectuata la doi ani dupa inchiderea muzeului, la sfarşitul anului trecut. Concluziile acelei expertize au fost puse in practica abia dupa un an, acum, cand a inceput teoretic sa se demareze o procedura de licitaţie. Pe de alta parte, ministerul aloca alte fonduri pentru MNIT in valoare de 3 milioane de lei, bani care ar fi mult mai preţioşi in deschiderea muzeului.
MNIT se deschide in cinci ere glaciare
Daca facem un calcul simplu pe baza alocarilor din acest an am putea concluziona ca MNIT se va deschide in peste 500.000 de ani, echivalentul a mai mult de cinci ere glaciare. De exemplu, ultima perioada glaciara a inceput in urma cu 110.000 de ani şi s-a sfarşit in urma cu 12.500 de ani. Daca in 2010 eram optimişti in ceea ce priveşte deschiderea muzeului in 50 de ani, a trebuit sa observam alocarile bugetare ale Ministerului Culturii din acest an, de 10 ori mai mici, respectiv 80.000 de lei. In urma cu doi ani s-au alocat 800.000 de lei pentru redeschiderea muzeului, iar cu opt ani inainte de anul in care municipiul Cluj-Napoca se doreşte a fi Capitala Culturala Europeana, suma a scazut dramatic. Pe de alta parte, angajaţii muzeului au primit un alt proiect de la Ministerul Culturii de aproximativ 3 milioane de lei, probabil cercetarea patrimoniului cetaţilor fiind mai important in vizorul miniştrilor de la Bucureşti. Intre timp, cladirea a carui faţada a fost restaurata, şi care nu demult implinise 150 de ani de la infiinţare, nu poate primi turişti. Nici Emil Boc, nici Horea Uioreanu, primarul sau preşedintele de consiliu judeţean, oricat de frumos ar poza in bine-facatori nu fac nimic pentru una dintre simbolurile Clujului şi a Transilvaniei.
Inchiderea din 2009
“La inceput de 2009 expoziţia de la etajul 2 istorie moderna s-a inchis pentru ca acolo au inceput lucrarile de schimbare acoperiş şi finisaje pe etajul 2, iar in decembrie 2009 s-au dezafectat expoziţiile in totalitate, urmand sa se reamenajeze muzeul. Pentru ca au fost facute toate acele reclamaţii s-a facut o expertiza detaliata. Anul trecut s-a facut şi s-a constat ca pe partea din faţa a cladirii vechi, acolo unde este biblioteca universitaţii sunt probleme din cauza faptului ca rafturile foarte grele ale bibliotecii au apasat pe planşeu, iar atunci proiectul de consolidare se refera la aceasta parte şi exact zona de sub biblioteca universitaţii”, a explicat Viorica Crişan, directoarea adjuncta, responsabila procedurilor de achiziţie şi persoana care era la conducerea MNIT la momentul inchiderii muzeului.
Licitaţia acordata unei societaţi cu profit negativ
Proiectul pentru refacerea structurii muzeului este realizat de catre Top Proiect, o societate care a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 146.000 de lei. Societate a realizat anul trecut un profit negativ de 324.363 lei, iar datoriile societaţii s-au ridicat la valoarea de 775.153 lei, avand doar doi angajaţi. Firma este deţinuta de catre Tutas Adrian Florin şi Oltean Mihai Alexandru. Munţii Oraştiei este un proiect pe care Ministerul Culturii l-a dat spre coordonare Muzeului Naţionala de Istorie a Transilvaniei. Carmen Ciongradi este directorul acestui proiect, care are in componenţa lui cercetari arheologice in cetaţile dacice din munţii Oraştiei, aflate in patrimoniul UNESCO. Pe partea de cercetare şi pe partea de dotare a şantierelor arheologice s-au alocat in total aproximativ 3 milioane de lei. In cadrul acestui proiect lucreaza un colectiv de mai mulţi cercetatori din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Muzeul Naţional de Istorie a Romaniei, Institul de Cercetari Arheologice Cluj, Universitatea Babeş-Bolyai şi coordonaţi de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. “Aceste fonduri sunt date speciale pentru acest proiect, nu sunt combinate cu fondurile alocate de minister muzeului şi nevoilor muzeului”, explica Viorica Crişan. Oficialii MNIT au lansat mai multe proceduri de licitaţie privind proiectul de la munţii Oraştiei, aparate necesare conform investiţiilor pe care Ministerul Culturii ni le-a aprobat. Aceste investiţii se compun atat din aparate, cat şi alte dotari: georadar, geometric, detectoare de metale, GPS geodezice şi manuale, o autoutilitara, un microbuz. Valoarea investiţiilor se ridica la 1,2 milioane de lei.
Primul muzeu din Transilvania
Cladirea care adaposteşte actualul sediu al MNIT a deservit şi ca sediu pentru prima asociaţie muzeala din Transilvania, Societatea Muzeului Ardelean, care a fost infiinţata in 23 noiembrie 1859. Deşi anul acesta sarbatoresc 150 de ani de la infiinţare, importanţa numeroaselor obiecte de patrimoniu este neglijata de autoritaţi, acestea fiind „gazduite” intr-o cladire aflata in pragul prabuşirii. Printre cele mai importante piese de muzeu se afla o unealta de 100.000 de ani, a carei valoare nu poate fi estimata, care, din pacate, nu poate fi pusa in valoare din cauza „problemelor” muzeului. In momentul de faţa, cladirea este in reconstrucţie pe trei segmente: faţada, acoperiş şi planşeu, dar şi interior. Deşi procesul de reconstrucţie a inceput deja, şi la MNIT se poate intalni aceeaşi situaţie cu care se confrunta majoritatea instituţiilor de cultura din Romania: lipsa de fonduri. Necesarul pentru reorganizare completa a instituţiei s-ar putea ridica la valoarea de 10 milioane de euro, insa in acest an s-au acordat doar 800.000 de lei, adica aproape 200.000 euro. Chiar daca, in prima instanţa, reprezentanţii Ministerului Culturii au oferit pentru aceste acţiuni un milion de lei, au micşorat ulterior suma distribuita cu 200.000 de lei, datorita lipsei de fonduri. Daca acordarea de fonduri catre MNIT continua in acelaşi ritm, sediul ar putea gazdui expoziţii la urmatoarea aniversare a muzeului, cea de 200 de ani de la infiinţare. Astfel, facand un calcul simplu, am putea realiza ca, daca in urmatorii ani se ofera doar 800.000 de lei pe an, sediul MNIT ar putea fi vizitat de turişti doar in 2059. “Anul acesta facem proiectul şi apoi facem execuţia. Din moment cand incep lucrarile cam in doi ani vom fi gata”, explica Carmen Ciongradi, directorul MNIT. Povestea cu doi ani am mai auzit-o. De atunci au trecut trei.
Tiberiu Hrihorciuc
