Napoca dacică, sub mister de două milenii

Napoca, termen pre-roman

„Napoca este un termen pre-roman , respectiv dacic, dar nu ştim dacă se referea la un loc sau la o localitate. Există posibil să nu fie un sit dacic anterior. Poate să fie un nume care desemnează o regiune. Pe teritoriu oraşului roman nu au fost descoperite vestigii dacice. La Floreşti, mai precis pe cetatea Fetei, a existat un sit dacic pentru că există ceramică dacică care a fost descoperită în interiorul cetăţii feudale. Mai există la Băile Someşeni vestigii pre-romane. Nicăieri nu au fost găsite semne a unui oraş dacic. Nici în zona centrală unde au fost făcute săpăturile, nici în faţa catedralei, nici la Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Muzeului, Magazinul Central sau la fostul Palat al Telefoanelor”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Aurel Rustoiu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie.
„Ptolemeu a scris o geografie la mijlocul  secolului al doilea. El fixează coordonate cu latitudine şi longitudine. Din Dacia menţionează în jur de 40 de localităţi. El menţionează localităţi care nu mai existau în epoca romană precum Ziridava, localitate de lângă Arad. Dar nu există o certitudine că acele localităţi ar putea fi chiar acolo sau nu deoarece este dificil până nu găseşti o inscripţie”, a continuat cercetătorul.

Someşeni, o variantă ce trebuie cercetată
„Ei foloseau o ceramică pictată, care ar putea avea analogii în Grecia.  Ion Mitrofan a fost cercetător la Muzeul de Istorie a Transilvaniei a săpat acolo(n.r. la Someşeni) prin anii 1960. Acolo ar trebui făcute lucrări de descărcare de sarcină arheologică pentru că este un vestigiu cunoscut”, consideră Aurel Rustoiu.

„Nu a fost niciun oraş  Napoca în perioada dacică”

„Nu a fost niciun oraş Napoca în perioada dacică. Nu există nicio urmă serioasă a unei aşezări dacice în vatra oraşului roman Napoca. Există 2 oale pe care le-am găsit la magazinul Central. S-a mai raportat o ceaşcă dacică în zona Camerei de Comerţ şi pe Cetăţuie se presupune că ar fi fost o cetate dacică distrusă complet”, a declarat Alexandru Diaconescu, conferenţiar doctor la catedra de Istorie Antică si Arheologie la Universitatea Babeş-Bolyai şi  profesor consultant la Universitatea Newcastle Upon Time.
„Claudius Tiberius Ptolemaos este un istoric grec de epocă romană care a scris când exista de mai bine de două decenii provincia romană Dacia. Sunt cetăţile Daciei romane pe care el le descrie. Nici la Someşeni nu este nimic concludent. Romanii nu s-au aşezat aici degeaba, deoarece aici este punctul cel mai bun să treci Someşul să ajungi la Porolissum. Aici era vadul convenabil. Probabil că şi dacii aveau aici un punct de trecere şi au controlat cumva această intersecţie de drumuri. Restul sunt presupuneri. Napoca a fost o regiune”, a continaut arheologul.

Fără premise dacice

 „Napoca este un nume probabil pre-roman şi se presupune că ar fi dacic sau celtic. Ceea ce se ştie sigur este că oraşul Napoca nu are premise dacice. Aşezarea antică Napoca nu pleacă de la o locuire dacică. Au existat daci pe teritoriul actual al României, dar nu pe acest locul. Ptolomeu menţionează în cărţile sale nume pre-romane amestecate cu nume romane. Harta lui reflectă în vremea lui Traian sau mai târziu. Săpăturile arheologice ne arată că începe în epoca romană pe un loc gol. Indiferent ce a fost înainte nu a existat aici o altă aşezare în vremea lui Decebal”, a declarat  Radu Ardevan, conferenţiar la facultatea de Istorie al UBB.

3 case dacice la Someşeni
 
„Simplul nume pre-roman Napoca nu garantează că ar fi existat pe punctul acesta o localitate înainte de cucerirea romană chiar dacă numele e dacic. La Someşeni s-au găsit urme dacice, dar ele se termină cu câteva zeci de ani înainte de cucerire. Dar nimeni nu poate jura că acel sat mai exista când a venit Traian. A existat în sec 1 î.Hr., în vremea lui Burebista. S-au săpat 3 case,însă poate au fost 20 sau chiar 100. În Napoca de epocă romană locuiau şi daci care au venit din împrejurimi, de pe dealuri, din alte puncte”, continuă istoricul.

Clujul, un loc perfect
„Te întrebi de ce a fost aici o aşezare preistorica, o aşezare de epoca bronzului şi apoi de ce după ce oraşul romanul este uitat, se înfiinţează un nou oraş medieval. Iată de ce: este situat între dealuri: Cetăţuia şi Feleacul. Este într-o vale fertilă cu apă bună şi uşor de apărat. Dar eu mă gândesc că mai trebuie să fie o explicaţie: Clujul este pe hotarul dintre solurile negre de câmpie şi solurile brune de pădure. Adică pe valea Someşului, pe aici pe undeva, se terminau codrii care acopereau Munţii Apuseni şi începea vegetaţia de câmpie care merge spre Apahida şi atunci în toate timpurile, în punctul acesta se întâlneau locuitori din zonele înalte cu plugarii din câmpie şi îşi schimbau produsele. Asta a creeat treptat nevoia unor aşezări permanente. Odinioară zona din amonte de Cluj era evident în cea mai mare parte împădurită. Feleacul a fost împădurit până în sec 18. În schimb cum te duci pe valea Someşului dai de câmpie, de o zonă cu o vegetaţie mult mai deschisă”, a concluzionat Radu Ardevan.

Oraşul dacic, situat în aproprierea oraşului actual

 „Se fac tot felul de presupuneri în ceea ce priveşte poziţionarea oraşului dacic Napoca. Cel mai probabil a fost situat undeva în aproprierea oraşului actual. Nu se poate şti nimic sigur. Nu avem nicio indicaţie precisă sau o descoperire concretă. Există tot felul de presupuneri: unii consideră că ar putea fi sub oraşul actual şi când întreb care sunt dovezile, acestea nu sunt. Alte teorii susţin că ar fi în aproprierea Clujului, dar unde nu ştim exact. Nu se poate localiza. Cercetări nu poţi să faci decât dacă ai o indicaţie, un semn undeva. Atunci se întreprinde o săpătură. Pe teritoriul oraşului actual s-au găsit ceva urme, dar foarte slabe pentru a susţine că aici a fost un oraş dacic Napoca”, a declarat istoricul şi academicianul Dumitru Protase.
Întrebat de reporterii Gazetei de Cluj cum putem fi siguri că a existat un oraş dacic în această zonă, istoricul a zis că „a existat pentru că este un autor antic Ptolemaios sau românii ii spun Ptolemeu. El
pomeneşte printre alte localităţi din Dacia şi de Napuca şi îi spune oraş”, consideră Protase.

Primul oraş roman din Transilvania

„Eu ştiu că un coleg,  respectiv Ion Mitrofan, fost cercetător la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, a făcut cercetări arheologice în Someşeni. Însă nu poate să fie acolo pentru că istoricul grec susţine că a fost un oraş negru. La Someşeni urmele sunt prea modeste ca să fie aşezarea dacica. La o aşezare dacică mare trebuie să avem urme mai reprezentative. Se numea Napouca, citit Napuca, iar Napoca romană este acelaşi numai că o mică schimbare fonetică. Romanii au preluat denumirea, apoi au întemeiat oraşul. Asta era moda lor. Noi avem 11 oraşe romane în Dacia şi numai unul Romula , la sud de Carpaţi, are nume latin. Celelalte nume sunt toate dacice preluate de români Potaissa, Apulum,Tibiscum, Drobeta. Toate sunt nume de origine dacică cu un fonetism puţin schimbat. Noi avem aici primul oraş roman din Transilvania, Napoca”, a conchis Dumitru Protase.

Tiberiu Hrihorciuc