Sursa Foto: Actual de Cluj

Șase inspectori de trafic din cadrul Agenției ARR Bihor au fost sancționați pentru faptul că au dat doar avertismente, fără amenzi contravenționale. Însă conform legii, acest fapt nu constituie în abuz în serviciu, astfel că acuzațiile în baza cărora au fost sancționași, sunt nefondate.

 

Cei șase inculpați au fost acuzați că nu au dat amenzi contravenționale atunci când a fost cazul, dar au mai fost audiați și pentru luare de mită. În actul de inculpare trimis instanţei de judecată, procurorii anticorupţie notează că, în cursul anului 2008, Derban, Sabău, Iepure, Ianc, Telibaşa şi Butiri, în calitate de inspectori de trafic în cadrul ARR Bihor, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu şi nu au aplicat reprezentanţilor legali ai unor societăţi comerciale sau conducătorilor auto sancţiuni contravenţionale cuprinse între 1.000 şi 20.000 de lei pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la transporturile rutiere, cum ar fi lipsa copiei licenţei de transport, lipsa certificatului de competenţă profesională şi a diagramelor tahografice. Procurorii anticorupţie mai arată și că în documentul citat, inspectorii de trafic au pretins sume de bani şi foloase materiale cu titlu de mită pentru a nu aplica astfel de amenzi.

 

Este dreptul agentului constatator să acorde NUMAI avertisment

Însă, recent s-a ajuns la concluzia că agenții constatatori aveau dreptul de a aplica contravenților sancțiunea avertismentului verbal sau scris, dacă apreciau că această sancțiune este suficientă pentru apărarea valorilor sociale ocrotite de legea contravențională, situație în care nu se poate vorbi de cauzarea unor pagube bugetului de stat. De asemenea, s-a ținut cont de faptul că legislația contravențională are scopul de a apăra valorile sociale care nu sunt protejate de legea penală prin disciplinarea activităților în domeniul cărora conțin reglementări și nu acela de a asigura colectarea de sume de bani provenite din amenzile aplicate care ar fi mai apoi vărsate în bugetul de stat.

Organele de urmărire penală au calculat prejudiciul considerând limita minimă a amenzii prevăzută de legea contravențională, modalitate neîmpărtășită de către instanță. Mai mult decât atât, aplicarea unei amenzi contravenționale care nu coincide cu maximul prevăzut de actul normativ corespunzător, ar cauza din nou un prejudiciu bugetului de stat, ipoteză care nu a putut fi acceptată.

In toate raporturile generate de activitatea de transport rutier si de activitățile conexe acesteia, protecția vieții umane și a mediului este prioritară, iar sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

 

Cei șase inculpați au fost achitați

Curtea a apreciat că nu ar fi putut fi reținută infracțiunea de abuz în serviciu, deoarece nu s-ar fi putut stabili cu certitudine valoarea prejudiciului care se susține că a fost produs bugetului statului.

„Altfel zis, Autoritatea Rutieră Română nu are atribuții de constatare a unor prejudicii materiale pentru ca în situația omisiunii sesizării acestora să devină incidente dispozițiilor penale la care procurorul face referire și drept urmare,  în absența existenței unui prejudiciu material cert, nu se poate vorbi de săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu, în varianta descrisă în rechizitoriu. Chiar dacă s-ar accepta această idee, curtea apreciază ca nu ar putea fi reținută infracțiunea de abuz în serviciu deoarece nu se poate stabili cu certitudine valoarea prejudiciului care se susține că a fost produs bugetului statului. Organele de urmărire penală au calculat acest prejudiciu luând în considerare limita minimă a amenzii prevăzută de legea contravențională, modalitate de calcul pe care, de asemenea nu o împărtășim. Astfel, arătăm că, pe de o parte,inculpații puteau stabili orice sumă în limitele prevăzute de actul normativ, iar, pe de altă parte, persoanele sancționate aveau posibilitatea de a contesta în instanță procesul verbal de sancționare și de a obține reducerea amenzii sau chiar înlocuirea ei cu sancțiunea avertismentului.”

 

rares-pop1-696x464 Rareș Pop, șeful ISCTR, implicat într-un caz asemănător

Tot în contextul transportului rutier și a amenzilor ilegale, se poate plasa cazul lui Rareș Pop, şef al ISCTR Cluj. Acesta a fost acuzat de șantaj, intervenind pentru Şcoala Gimnazială ”Nicodim Ganea” din judeţul Cluj prin instruirea inspectorilor ISCTR ca aceasta să nu fie amendată.

În 6 noiembrie, Şcoala Gimnazială ” Nicodim Ganea” din comuna Bistra a câştigat împotriva ISCTR.

„Eu am spus nu trebuia amendată şcoala pentru că exista lege în regulamentul european ce prevedea că în cazul transportului necomercial, în scop umanitar (ei duceau copii la şcoala), nu trebuiau aplicate sancţiuni. După şase luni de zile pe care le-am petrecut în închisoare şi având în vedere faptul că întotdeauna am susţinut că şcoala a fost amendată ilegal, nu pot decât să mă bucur, dar răul deja s-a întâmplat. Instanţa mi-a dat dreptate. Cu siguranţă acest lucru va întări foarte mult  demonstrarea nevinovăţie mele în dosarul care se află pe rol ” declară Rareş Pop.

O altă similaritate cu cazul precedent este conflictul de interese de care Rareș Pop a fost acuzat de către Agenția Națională de Integritate care anunța că ”a constatat existența indiciilor cu privire la posibila încălcare a regimului juridic al conflictului de interese în materie penală”. Acesta este acuzat că ”în cursul anului 2012, ulterior numirii în funcția publică de conducere de inspector șef teritorial, între I.S.C.T.R. și S.C. UNIVERSAL  AUTO SPECIAL S.R.L. (societate comercială în cadrul căreia POP RAREȘ-VASILE și soția acestuia au deținut calitatea de asociați și funcția de administratori) au existat raporturi comerciale materializate în achiziții de servicii și piese de autovehicule, realizându-se, în acest mod, beneficii pecuniare în valoare de 1.701 lei în favoarea societății comerciale administrate de persoana evaluată și soția sa”.

Problema conflictului de interese ar fi trebuit să se destrame încă din momentul în care Pop a demonstrat în mod clar că nu avea statut de funcționar public.

În fața instanței, pentru a combate acuzațiile de incompatibilitate, Pop a explicat magistratului că încă din momentul numirii în funcţie, a luat toate măsurile pentru a evita această situaţie. După ce a fost ales consilier judeţean, în mai 2014, a formulat în scris o cerere către ANI, pentru a fi sigur că nici de această dată nu este într-o stare de incompatibilitate. Agenţia Naţională de Integritate a răspuns clar că nu este cazul, pentru că la ISCTR Rareş Pop are statut de angajat contractual, şi nu de funcţionar public.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.