Legile justiţiei au fost în sfârşit adoptate de Camera Deputaţilor. Deşi opoziţia a anunţat imediat că va încerca pe alte căi să blocheze intrarea lor în vigoare, parlamentarii PSD-ALDE au avut nevoie doar de două zile pentru a vota cele trei legi ale justiţiei privind organizarea judiciară, statutul procurorilor şi organizarea CSM.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, 20 martie, pe articole legile justiţiei, reexaminate în Parlament ca urmare a deciziilor CCR, graba cu care au fost adoptate fiind criticată de opoziţie. Cele trei legi vor intra luni în plenul Senatului pentru votul final.
”Am avut o şedinţă scurtă de Birou Permanent al Senatului. Ştiţi foarte bine cã astăzi s-au finalizat în cadrul comisiei speciale dezbaterile pe cele trei legi trimise spre reexaminare de preşedinte, 303, 304, 317, din 2004, aşa-numitele Legi ale justiţiei. Ele vor intra în procedura de lucru de la Senat”, a declarat vicepreşedintele Senatului Adrian Ţuţuianu, după şedinţa de marţi a Biroului Permanent al Senatului.
Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor a primit marţi 190 de voturi „pentru”, 98 de voturi „împotrivă” şi două abţineri. De asemenea, legea privind organizarea judiciară a fost adoptată cu 183 de voturi “pentru”, 91 de voturi „împotrivă” şi o abţinere, iar legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost adoptată cu 189 de voturi “pentru”, 101 voturi “împotrivă” şi două abţineri.
Preşedintele comisiei speciale care a modificat legile, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat că cele trei legi au fost modificate în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia.
„Comisia specială a fost înfiinţată tocmai pentru a pune în concordanţă legislaţia existentă cu deciziile Curţii Constituţionale. Noi tocmai asta am făcut şi vreau să vă spun că noi am ţinut cont de deciziile Curţii. Printre altele, am fost atacaţi permanent că încercăm să politizăm Justiţia, să subordonăm Justiţia. Eu am cerut de la începutul dezbaterilor să îmi precizaţi un singur articol care subordonează Justiţia sau, într-un fel sau altul, modifică legislaţia penală. De fiecare dată, aţi invocat faptul că ar trebui să solicităm un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia. Eu v-am solicitat, stimaţi colegi, înainte de a ne critica, haideţi să citim. Dacă am citi mai mult şi dacă am citi cu atenţie deciziile CCR, la fiecare din cele trei decizii CCR ne precizează foarte clar că acele modificări pe care noi le-am făcut şi le-am propus nu afectează în niciun fel independenţa Justiţiei, iar modificările pe care le-am făcut sunt în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia”, a spus Florin Iordache.
Ce schimbări aduc legile justiţiei
Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a votat un articol privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii ÎCCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură.
„Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: numeşte şi revocă din funcţie preşedintel, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţei de Casaţie şi Justiţie”, potrivit formei adoptate de Comisie.
Cea mai importantă realizare este cea referitoare la răspunderea magistraţilor, subiectul care a reprezentat de fapt marea nemulţumire a judecătorilor si procurorilor care s-au opus cu îndârjire adoptării oricărei forme prin care ar putea fi traşi la răspundere pentru ceea ce comit. Această lege priveşte magistraţii abuzivi, care în sfârşit vor răspunde pentru vieţile şi carierele distruse, căci statul va fi obligat să se îndrepte împotriva magistraţilor care au comis erori judiciare şi din cauza cărora s-au plătit despăgubiri din buzunarele românilor.
Informaţiile privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi organizarea CSM, precum şi cele legate de cooperare instituţională devin informaţii de interes public. De asemenea, judecători şi procurori vor avea interdicţii la anumite funcţii publice.
Totodată, au fost eliminate comisiile de control ale SRI şi SIE din procedura de verificare a declaraţiilor pe proprie răspundere ale magistraţilor privind colaborarea cu serviciile de informaţii, rămânând doar in atribuţia CSAT să facă această verificare.
#FărăPenali
Deputaţii USR au protestat, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea privind legile justiţiei, purtând tricouri ce aveau inscripţionate mesajul „#Fără Penali”. Protestatarii s-au aşezat în faţa tribunei Parlamentului, cu spatele la plen, în timpul discursului deputatului USR Ion Stelian, care a criticat rapiditatea cu care au fost înscrise pe ordinea de zi legile justiţiei. „Nu se respectă chestiuni elementare de bun simţ. Este un raport gata scris la o şedinţă care nu s-a terminat, acest raport este un fals şi nu cuprinde toate amendamentele dezbătute. Înţelegem că vreţi să daţi lovitura de graţie justiţiei. Aţi administrat o doză de poloniu radioactiv justiţiei, efectele se vor vedea în timp”, a spus Stelian Ion.
Raluca Turcan, liderul deputaţilor PNL, pe de altă parte nu a fost de acord cu faptul că cei de la USR s-au aşezat cu spatele şi le-a cerut să nu stea cu spatele la „colegii din PNL”, să nu fie puşi în aceeaşi categorie. Cei de la USR s-au conformat şi s-au întors cu faţa către bănci.
Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, a declarat că toţi cei care protestează ar trebui să vadă că membrii comisiei încearcă să facă nişte legi mai bune. ”Din punctul meu de vedere, toţi cei care protestează ar trebui să vadă că încercăm, cu sprijinul asociaţiilor profesionale, cât şi al CSM, să facem nişte legi mai bune. Am constatat cu toţii că legile justiţiei adoptate la momentul 2004, modificate în 2005, sunt nişte legi care acum ar trebui modificate, pentru că, pe de o parte, nu conţin deciziile CCR la foarte multe articole, doi, există – discutăm de Legea 303 – o decizie unanimă în care se doreşte separarea carierelor. În momentul în care discutăm de o separare a carierelor, în mod clar trebuie să ţinem cont de opţiunile judecătorilor şi ale procurorilor. Apoi, o chestiune foarte importantă, discutăm de răspunderea magistraţilor”, a spus fostul ministrul al Justiţiei, întrebat ce le transmite protestatarilor.
Kovesi, şefa manipulărilor
În august 2017, propunerea pentru înfiinţarea unei secţii speciale pentru investigarea ”infracţiunilor din justiţie” a fost primită cu opoziţie de către reprezentanţii procurorilor, de către DNA din PNL şi USR, de către activiştii #rezist din magistratură şi de către societatea ”civilă”.
În 23 ianuarie 2018, preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Valer Dorneanu, a precizat că nu este nicio problemă de neconstituţionalitate legat de înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor.
Apariţia secţiei de investigare a infracţiunilor comise de judecători, a provocat panică în rândul DNA-SRI, deoarece apariţia unei astfel de secţii spulberă manipularea făcută de aceştia împotriva judecătorilor şi procurorilor care nu soluţionează cauzele aşa cum ei doresc.
DNA şi Parchetul General s-au împotrivit creării unei unei structuri speciale de investigare a magistraţilor, motivând că aceasta există deja în subordinarea procuroarei Florentina Mirică, protejata Laurei Codruţa Kovesi. Structura poartă numele de “Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie“ iar prin intermediul ei Kovesi controlează penal toţi magistraţii din România.
De-a lungul timpului judecătorii din ţară au acuzat că această secţie existentă în cadrul DNA reprezintă un mijloc de şantaj şi de presiune, oricând un judecător putându-se trezi cu dosar la DNA doar pentru că nu a dat soluţia dorită de parchetul anticorupţie.
