Vineri, 14 mai a existat un simulacru de dialog între raportorii Comisiei de la Veneția și reprezentanții judecătorilor și procurorilor din România. Simulacru deoarece magistraților le-a fost acordat un timp aproape nesemnificativ pentru discutarea problemei desființării SIIJ și nu numai. În Consecință reprezentați magistraților au transmis un comunicat pe care-l redăm mai jos:
Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) condamna public parodia organizata de Comisia de la Venetia, denumita ‘intalnire cu asociatiile de magistrati’, pe tema desfiintarii SIIJ
In data de 14 mai, in intervalul orar 11,10 – 11,50, a fost organizata o intalnire intre echipa de raportori a Comisiei de la Venetia si asociatiile profesionale ale magistratilor, in cadrul procedurii de elaborare a avizului Comisiei de la Venetia cu privire la proiectul de desfiintare a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) – intalnirile din aceasta etapa avand loc in perioada 12-14 mai 2021.
Intalnirea s-a desfasurat online, in format de videoconferinta, fiind invitate atat asociatii care au negat evidenta existentei unor abuzuri in cauzele instrumentate de DNA in trecut, contra magistratilor, si care au sustinut asiduu desfiintarea SIIJ, cu efectul revenirii competentei de anchetare a magistratilor la DNA, respectiv Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania (FJR), Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor (AMASP) si Asociatia Initiativa pentru Justitie (AIJ), pecum si subscrisele asociatii care am sustinut ca garantiile de independenta prevazute de lege in cazul SIIJ sunt necesare, prin raportare la modul in care anchetele penale au fost folosite in trecut pentru a pune presiune pe judecatori, fapt dovedit prin numeroasele exemple cuprinse si analizate in Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019.
Desi am fost chemati la ‘discutii’, adica la un dialog, in fapt, intalnirea a devoalat dispretul manifestat de raportorii Comisiei de la Venetia pentru cunoasterea adevarului si pentru dezbaterea aspectelor esentiale ale independentei justitiei.
Din cele 50 de minute alocate dialogului cu 7 asociatii profesionale, reprezentantilor FJR, AMASP si AIJ li s-a dat cuvantul sa-si sustina punctul de vedere si/sau sa dialogheze cu raportorii timp de 46 de minute.
In acest context, se impune sa reiteram faptul ca, dintre cele 7 asociatii profesionale prezente, AMR, UNJR, AJADO si APR aveau un punct de vedere comun, in sensul necesitatii asigurarii, conform documentelor europene si Constitutiei, a unui grad al garantiilor de independenta a justitiei cel putin la nivelul existent, ca expresie a cerintei de punere in practica a unui sistem robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt, pe baza unor criterii clare si transparente (Raportul MCV din 15.11.2017), in legile justitiei doar prevederile privind SIIJ raspunzand acestei recomandari.
Presedinta AMR, doamna judecator Andreea Ciuca, singura careia i s-a dat cuvantul din partea acestor 4 asociatii profesionale, a fost lasata sa vorbeasca timp de 3 minute, iar din momentul in care a relevat, cu argumente punctuale, unele erori factuale si legale din avizele precedente ale Comisiei de la Venetia, precum si exemple de presiuni rezultate din anchetele DNA contra judecatorilor si procurorilor, aceasta a fost intrerupta in mod repetat, sustinandu-se ca aceste fapte sunt irelevante pentru Comisie. Cand a facut referire, ca dovada a abuzurilor, la Raportul Inspectiei Judiciare si la una dintre concluziile Hotararii Plenului CSM nr. 225/2019, a fost din nou intrerupta abrupt cu motivarea ca acestea sunt ‘detalii’ care nu fac obiectul rapoartelor Comisiei de la Venetia. Dupa replica indreptatita, si anume ca abuzurile constatate printr-un raport IJ de 250 de pagini si confirmate de Plenul CSM nu pot fi tratate ca ‘detalii’ cand vorbim despre independenta justitiei, nu i s-a mai permis sa continue.
Reamintim ca avizul Comisiei de la Venetia (2019)017, privind modificarile la legile justitiei din acea perioada, a continut o serie de erori factuale care-i compromit obiectivitatea. Bunaoara, in avizul preliminar, Comisia de la Venetia a afirmat ca, prin introducerea in Legea 304/2004 a posibilitatii procurorului ierarhic superior de a infirma o solutie a procurorului si pe ‘netemeinicie’, i s-a incalcat acestuia independenta, existand temeri ca prevederea da posibilitatea ministrului justitiei de a influenta anchetele penale. In fapt, aceasta prevedere deja exista in Codul de procedura penala, din anul 2014, iar potrivit Ordinului nr. 78/23.07.2014 al procurorului-sef DNA, procurorii sefi adjuncti ai directiei examinau din oficiu temeinicia si legalitatea masurilor procesuale si ale solutiilor, altele decat cele de trimitere in judecata dispuse de procurorii sefi sectie si de procurorii sefi ai serviciilor teritoriale.
Ca urmare a solicitarilor insistente ale subscriselor asociatii, insasi Comisia de la Venetia si-a recunoscut greseala si a corectat-o. Din pacate, insa, nu toate erorile au fost corectate.
Cu privire la SIIJ, Comisia de la Venetia afirmase in precedentele avize ca motivele infiintarii Sectiei ‘raman neclare’. Acum ar fi fost o ocazie directa si eficace pentru Comisie sa-si clarifice neclaritatile, insa intalnirea de azi a dovedit ca raportorii Comisiei nu vor sa afle, in realitate, care au fost motivele infiintarii SIIJ si nici nu ii preocupa presiunile pe care DNA le-a facut asupra judecatorilor si procurorilor, cu consecinte directe asupra infaptuirii actului de justitie, cum s-a retinut in Hotararea Plenului CSM.
Prin modul incalificabil, complet lipsit de obiectivitate si profesionalism, in care au procedat in cadrul consultarilor cu asociatiile de magistrati, raportorii Comisiei de la Venetia au demonstrat ca si-au ratat misiunea si ca nu sunt preocupati de esenta democratiei prin drept, care consta in dezbaterea libera a problemelor ce afecteaza statul de drept si drepturilor omului, in respectul reciproc, in nevoia unei justitii independente, asigurate prin garantii efective, in asumarea erorilor si corectarea lor, atunci cand este cazul.
Asa-numitele dezbateri de azi au fost descalificante pentru Comisia de la Venetia si au dovedit, o data in plus, subiectivitatea si lipsa de impartialitate si profesionalism a opiniilor expertilor acesteia, pe care se intemeiaza rapoartele Comisiei. Astfel cum asociatiile noastre au subliniat in mai multe randuri, ca magistrati nu putem inchide ochii fata de existenta repetata in rapoartele organismelor europene a unor premise factuale si legale incorecte, nereale, pe care au fost edificate unele dintre recomandari.
Fata de aceasta parodie de ‘consultare’, purtata intr-o maniera lipsita de obiectivitate si profesionalism, jignitoare la adresa subscriselor asociatii, vom adresa o scrisoare de protest Comisiei de la Venetia prin care vom cere inlocuirea raportorilor si reluarea dialogului pe tema propunerii de desfiintare a SIIJ si a garantiilor de independenta a justitiei. Mai mult, pentru a se evita asemenea situatii scandaloase pe viitor, consultarile vor trebui sa aiba loc public, astfel incat cetatenii din Romania sa poata vedea de partea cui este adevarul.
Vom notifica, de asemenea, toate institutiile europene si internationale ce isi intemeiaza, la randul lor, rapoartele pe opiniile Comisiei de la Venetia, pentru a le atrage atentia asupra manierei lipsite de impartialitate, obiecvitate si profesionalism in care acestea sunt intocmite.
AMR, UNJR, AJADO si APR vor continua sa faca demersuri pentru apararea statului de drept, independentei justitiei, drepturilor fundamentale ale omului si statutului magistratilor, impotriva oricaror presiuni, indiferent din partea cui vin, relevand mereu fapte concrete si argumentate, chiar si atunci cand, prin gravitatea lor, acestea sunt greu de acceptat pentru cei ce incearca sa justifice nedreptatea”.
Sursa: luju.ro
Citește și: CCR a decis că persoanele arestate nelegal pot primi despăgubiri pentru actele de procedură abuzive
SIJ se ocupa si de amanarea pronuntarii hotararii judecatoresti (ani de zile) si apoi amanarea motivarii ei (luni si ani), astfel ca procesele dureaza mult peste intervalul de bun simt?