Viața culturală lasă de dorit din multe aspecte și prea puțini sunt interesați ori știu câte comori avem în Cluj-Napoca. Nepotu’ lui Thoreau este una din ele, o Junime contemporană, echivalentul Institutului Blecher de la București, unde scriitorii români și maghiari au diverse întâlniri pentru a se simți bine, a-și citi noi texte, dar și pentru a primi critică constructivă din partea celorlalți.

Nepotu’ lui Thoreau se ține în Insomnia Cafe, un loc primitor și perfect pentru poezie (datorită aerului mistic pe care îl lasă, prin lumina roșie difuză și decor), luând naștere în urmă cu doisprezece ani.

„Distracția” a început cu adevărat odată cu venirea douămiiștilor

Nepotu’ lui Thoreau a luat naștere datorită lui Szántai János, un scriitor maghiar care, în urmă cu 12 ani, a vrut să creeze un loc special, în care să se reunească atât scriitorii români, cât și cei maghiari. Astfel a început o colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Cluj.

„Eu am făcut un club de lectură în colaborare cu Uniunea Scriitorilor. Eu nu știam pe nimeni. Fiind maghiar, am observat că este destul de puțină comunicare între comunitatea scriitorilor maghiari și cei români. Am mers la USR, să moderez eu și ei au trimis oameni. Tot felul de oameni, într-o zi a apărut și un tânăr. De obicei trimiteau scriitori consacrați. Era un tânăr pletos care a citit niște texte diferite decât cele pe care le ascultasem până atunci. Atunci mi-am zis că vreau să îl cunosc. Acest om era Ștefan Manasia.” povestea Szántai János, năpădit de amintiri, evidențiind faptul că „distracția” a început cu adevărat odată cu venirea douămiiștilor, considerați unii dintre cei mai excentrici și controversați autori, Ștefan Baghiu fiind cel care a „destins” atmosfera de început. 

După ce, din cauza condițiilor impuse de pandemie, cenaclul a fost nevoit să își „suspende” activitatea, organizatorii au revenit în forță, după cum au anunțat: „După mai bine de un an de pauză, Nepotu’ lui Thoreau se întoarce.

În Insomnia. Cu o formulă nouă.

Invitatul nostru este (foarte) tânărul poet Toni Chira. Probabil unii dintre voi îl știți. A publicat până acum în revistele Poesis International, Vatra și pe blogul DLITE. A co-organizat Festivalul Augustin Doinaș și „Maratonul de Poezie Online 2020”, împreună cu Sorina Rîndașu, Antonia Mihăilescu și Savu Popa. Născut în 2003, în orașul Dej, Chira a reușit deja să facă vâlvă în literatura contemporană și să împartă drastic taberele de poezie. Dar, în ciuda aparențelor, noi nu am ținut și nu ținem cont de tabere. Îl așteptăm să ne citească și să ne dăm, ca de obicei, cu umila părere.

De această dată, lectura va fi moderată de Teona Farmatu (n. 1999), critic literar, poetă și redactor la Revista Echinox.

Vă așteptăm.”. Astfel, pentru prima dată în istoria cenaclului, evenimentul a fost moderat de o femeie, anume Teona Farmatu. În acest sens, moderatorii își arată progresismul pentru tot ce înseamnă lumea culturii ce va veni: de la un spațiu prietenos, lipsit de rigiditate, până la susținere și integrare a femeilor în lumea literară, despre care știm că au fost multă vreme date la o parte.

Deși cenaclul e condus de un colectiv tânăr, proaspăt, nu însemnă că performanțele sunt lăsate mai prejos, Nepotu’ lui Thoreau câștigându-și, de-a lungul timpului, titlul de „Abatorul Literar”, pris prisma criticilor dure și ferme pe care le primesc autorii asupra textelor.

Ștefan Manasia (n. 1977, Piteşti, România) este poet şi jurnalist, redactor al revistei de cultură Tribuna. În 2008 iniţiază, la Cluj, Clubul de Lectură „Nepotu’ lui Thoreau” (alături de Szántai János și François Bréda) – cea mai importantă comunitate literară româno-maghiară din Transilvania. A publicat şase volume de versuri: „Amazon și alte poeme” (2003), „cartea micilor invazii” (2008, premiul Manuscriptum pentru poezie, din partea Muzeului Naţional al Literaturii Române), „motocicleta de lemn” (2011, premiul Tânărul Scriitor al Anului 2011), „Bonobo sau cucerirea spațiului” (2013), „Cerul senin” (2015, premiul pentru poezie al revistei Observator cultural) şi „Gustul cireşelor” (2017, nominalizat la premiile Observator cultural). Poemele sale sunt traduse în maghiară, franceză, germană, poloneză, ivrit. Susţine lecturi publice în România şi în străinătate (Budapesta, Berlin, Praga, Čseské Budějovice, Istanbul, Tel Aviv, Tivon, Chişinău). Este autorul volumului de eseuri şi cronici literare „Stabilizator de aromă” (2016). Interesat de cinema, biologie, istorie, arheologia spaimei, alchimia ororii, în cartea din 2011 îşi rezumă credo-ul (meta)poetic aşa: „Omul, această gânganie mistică./ Man, this mystic bug.” („Summa Theologica”).

Ștefan Baghiu, născut pe 25 decembrie 1992, la Piatra Neamț. Este poet şi critic literar. Absolvent al Facultăţii de Litere (secţia Română-Franceză), Universitatea Babeş Bolyai, cu o lucrare de licenţă despre poezia lui Geo Bogza. În prezent este masterand la Facultatea de Litere, București. În cadrul colocviilor universitare a obţinut premiile I şi II în două ediţii consecutive ale Colocviilor de Literatură Contemporană (Braşov, 2013,2014) şi ale Colocviilor „Lucian Blaga“ (Sibiu, 2012, 2013). Scrie cronică literară săptămânal pentru Revista „Cultura“ și colaborează cu numeroase alte publicații de profil.

A debutat editorial cu volumul „Spre Sud, la Lăceni“, în 2013. A primit pentru volumul de debut Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Debut (Bucureşti, 2014), Premiul Mihai Eminescu Opera Prima (Botoşani, 2014), Premiul Tânărul Poet al Anului (Bucureşti, 2014), premiul revistei Observator Cultural (Bucureşti, 2014). A fost reprezentantul României la Târgul de Carte de la Leipzig, 2014. Fragmente din textele sale sunt traduse în germană, franceză, engleză. Este moderator al cenaclului literar „Nepotu’ lui Thoreau“.

Teona Farmatu (n. 30.07.1997, Piatra Neamț) studiază Studii literare românești la Universitatea „Babeş-Bolyai”. Teonei nu-i place aglomerația, după cum evită să se uite în ochii oamenilor și să vorbească despre ea. Își dedică aproape tot timpul literaturii, detaliilor de orice fel și întâlnirilor tăcute cu cei pe care-i admiră. E interesată de melanjul artelor, de ceea ce izbucnește când le apropii. De coregrafii și de intersecții. Urmărește schimbările interioare și minimale ale fisurilor, fiindcă ele sunt cele care pornesc avalanșe.

Scrie articole și cronici literare în revistele Steaua și Vatra. E preocupată în mod particular de poezia contemporană românească și universală, însă și de „probleme” lingvistice din sfera limbii franceze.

A citit la Institutul Blecher și la Nepotu’ lui Thoreau, dar momentul fundamental vine din liceu, când doamna Zâna (profa de română) i-a spus să scrie, să scrie poezie…! „Și eu mă uitam la ea, iar lucrurile m-au luat de-a valma” mărturisește Teona. Apoi au urmat câteva prezențe în parcursul ei, care au determinat-o să-și ia poezia în serios și să fie atentă la ce i se întâmplă. Dar preferă ca aceste momente să rămână nepovestite, pentru că s-ar dilua. Așa că rămân poemele…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here