S-a tot discutat despre vaccinarea împotriva virusului Covid-19 ca despre „o alegere intimă, personală” și că statul nu are niciun drept de a se impune sau de a interveni. Dar cum rămâne cu dreptul statului de a interveni în momentul în care întreaga economie este puternic afectată tocmai de „batmanii” care refuză să se vaccineze? Nevaccinații ne trag în jos, din păcate, nu doar cu statisticile de vaccinare de la nivelul Uniunii Europene, ci și cu economia țării. Iar asta nu e tot. La finalul zilei, tot ei au mai mult de câștigat, la propriu, dincolo de motivul „discriminării” în ce privește accesul la mall sau restaurant.

50.000 de lei pentru fiecare nevaccinat de la ATI

4.515 lei pe zi. Acesta este prețul spitalizării pe zi pentru un bolnav de covid internat la ATI. Pentru o spitalizare de 11 zile, costurile ajung să depășească 50.000 de lei pentru un singur pacient. Petse 90% din pacienții internați la ATI sunt nevaccinați. Atât plătește statul pentru „alegerea intimă și personală” a fiecărui cetățean care decide să nu se vaccineze. Iar banii de unde provin? Din taxele și impozitele pe care le plătim și din scumpirile colosale din ultima vreme. 

Dana Gârbovan, președinta Curții de Apel Cluj, a vorbit public despre „dreptul fundamental” al fiecărei persoane de a decide asupra corpului său: „Pornind de la acest drept fundamental al fiecărei persoane, de a decide asupra propriului corp, decizia de a te vaccina sau nu este una personală, pentru că implică o analiză foarte personală a riscurilor vis-a-vis de sănătatea unei persoane: îți asumi riscurile unei boli pe care o cunoști și știi cât de gravă poate fi sau îți asumi riscurile vaccinării, riscuri pe care le cunoști doar parțial. Având în vedere că este o chestiune care are efecte directe asupra sănătății și vieții fiecărui cetățean, este o decizie personală, nu a statului. Din punct de vedere al statului, justifică această implicare prin necesitatea de a proteja celelalte persoane, pentru că niciun drept fundamental nu este absolut dacă aduce atingere altor persoane.”. Deși exprimarea înclină clar în defavoarea vaccinării, se pare că este vorba mai ales despre a-ți asuma ceva. În acest caz, cum ar fi să își asume nevaccinații până la capăt toată povestea cu alegerea personală? Sau măcar să se dea o lege: în momentul în care ajungi la ATI (sau internat în spital pur și simplu, fiind bolnav de covid) pentru că ți-ai asumat că nu te vaccinezi, îți asumi și să îți plătești singur spitalizarea. Ar fi interesant de văzut cum s-ar vaccina toată populația pe bandă rulantă în aceste condiții. 

Mai mult decât atât, intervine o altă problemă pregnantă, în special din punct de vedere etic: secțiile de la ATI ar fi cu 90% mai libere dacă românii s-ar vaccina și nu ar mai ajunge intubați, în stare critică. Ce se întâmplă, în schimb, cu o persoană care a făcut tot ce a putut: s-a vaccinat, însă nu a reușit să dezvolte imunitate și se confruntă cu o formă gravă de covid, deci are nevoie urgentă de un loc la ATI, fiind o chestiune de viață și de moarte. Toate locurile ar fi deja ocupate. Cine ar mai răspunde atunci pentru alegerile personale ale tuturor? Cât de etic este ca un nevaccinat să ocupe locul unui individ care a ajuns la ATI chiar ca ultim resort? În lupta cu covidul, până și minutele sunt vitale. Unde ar fi echitatea?

Scuza clasică: „Îmi depășește sfera de competență”

Despre toate acestea, am încercat să discutăm cu doamna judecător Dana Gârbovan, în special despre implementarea unei legi conform căreia cei care își asumă să treacă prin boală nevaccinați ar trebui să își asume și plata spitalizării, din moment ce statul nu ar trebui să intervină atât de adânc în viețile cetățenilor. Aceasta, însă, ne-a declarat că: „Îmi depășește sfera de competență subiectul și nu am comentarii de făcut cu privire la asta.”. Ca-ntotdeauna, în momentul în care se cere sau se încearcă aducerea unei soluții la o problemă, brusc toate sferele de competență sunt depășite. Sau poate că putem vorbi despre virus și vaccin doar în măsura în care ceea ce spunem se pliază pe preferințele cetățenilor. Nu vrem să supărăm pe nimeni.

Am încercat, de asemenea, să luăm legătura și cu domnul Radu Moisin pentru o opinie, însă nu a răspuns la telefon. 

Pentru că nimănui nu îi pasă, de fapt, cu adevărat, de repercusiunile situației pandemice, cel puțin nu mai mult de granița declarațiilor TV și a promisiunilor deșarte ori a sublinierii problemelor. Dar soluții nu. 

Avem, pe de o parte, politicieni care tratează subiectul vaccinării cu o delicatețe nemaivăzută, în special în ceea ce îi vizează pe nevaccinați, însă aici nu este în niciun caz vorba de raportarea lor la temerile și fricile acestora, ci la a apela la cea mai perfidă formă de manipulare a populației în goana pentru voturi. Fiindcă cei care ne conduc sunt cel mai puțin afectați de situația pandemică [facturile și prețurile umflate sunt suportate de buzunarele noastre, pentru care, amintindu-ne de declarația halucinantă a lui Dan Vîlceanu („Sunt un om simplu. Cheltui lunar cam 10.000 de lei), 100 de lei fac diferența], așa că e mai simplu să ajungi în situația mai mult decât umilitoare de a-ți vinde cetățenii și economia țării pentru niște voturi. 

Nevaccinații, plătiți să stea acasă. Vaccinații le fac munca

Și tocmai din aceste motive, nevaccinații, care se plâng că sunt „discriminați” pentru că nu mai pot intra în mall sau mânca la restaurant, au mai multe beneficii decât vaccinații, în momentul în care tragem linie. O persoană vaccinată, în momentul în care a fost contactul alteia infectate cu covid, trebuie să se prezinte în continuare la muncă, dacă testarea a rezultat ca fiind negativă. În schimb, pentru nevaccinații care sunt contacți se aplică măsura carantinării de paisprezece zile, chiar și cu testele negative. În plus, aceste zile sunt trecute drept concediu medical, adică vor fi plătiți în continuare. Gândiți-vă la cineva care mai are încă trei sau patru membri ai familiei, care se infectează pe rând. Deși persoana în cauză nu e infectată, va beneficia de concediul medical la nesfârșit, ori de câte ori e nevoie, doar pentru că e nevaccinată. Va fi plătită pentru o muncă pe care nu o prestează și care, la rândul ei, va fi „transferată” către cineva „în toate puterile”. În ritmul acesta, de ce ar mai vrea, la urma urmei, grosul populației să se vaccineze, când poate beneficia de o relaxare continuă?

Dar noi nu ne grăbim să luăm în calcul aceste probleme, în special din punctul de vedere al economiei. Și ce dacă economia s-a dus de râpă și toți banii noștri s-au dus, în ultima perioadă, pentru tratarea nevaccinaților ajunși în stare critică la spital din cauza virusului? Ce dacă n-o să ne mai rămână nimic pentru alte necesități, precum drumurile, autostrăzile, segmentele de cultură, educația, renovarea spitalelor în care sunt tratați toți la finalul zilei ș.a.m.d.? Oricum, noi nici înainte de pandemie nu făceam nimic. Și dacă tot nu ne grăbim să facem, abia acum ne-am trezit să ne gândim la obligativitatea purtării măștilor de protecție exclusiv medicinale sau FFP2, când țările dezvoltate au luat astfel de măsuri cu mult timp în urmă. În Austria, de exemplu, masca FFP2 a devenit obligatorie în mijloacele de transport în comun încă din ianuarie 2021. Un an, atât ne-a trebuit. Un an în care scumpirile au explodat, pentru că toate locurile de la ATI erau pline.

4 COMENTARII

  1. Problema propagandei de mai sus este că cei 60%, în realitate 80% dintre Românii neinjectați cu serurile aducătoare de moarte și vătămări, plătesc taxa CAS, deci au tot dreptul să fie tratați de orișice ar suferi. În realitate, noile infectări sunt ale celor injectați, căci aceștia nu mai au un sistem imunitar propriu, ci unul artificial, conferit de „vaccin” și care trebuie reînnoit de patru ori pe an.
    Nici un argument nu poate contrazice decizia omului de a nu participa într-un experiment satanic deghizat ca fiind pentru „sănătate publică”.
    Cine rezistă încă două luni, va avea nu doar sînge curat, cît și copii sănătoși, nealterați dpv genetic.

  2. Într-adevăr, Johannis, Arafat, Câțu, etc. erau nevaccinați când au început să distrugă economia țării cu măsurile lor … Dar în ciuda faptului că presa abundă de bine plătite elogii ale colectivizării ( pardon, vaccinării), mai există încă în țară o majoritate confortabilă de peste 60% a nevaccinatilor. Și n-am auzit încă nici un cuvânt de la deontoloaga asta care a semnat articolul despre cât au afectat economia țării efectele secundare ale acestor așa-zise vaccinuri..
    Dar oricum totalitarismul medical ( de fapt nici măcar medical, ci în realitate politic și bișnițăresc), este la fel cu cel comunist: pentru binele poporului nu-i nici o problemă dacă omorâm oamenii…

  3. Dacă Alexandra Neagu, autoarea articolului, are ce are cu nevaccinații, atunci să spună și cine răspunde pentru efectele adverse grave, foarte grave și decesele cauzate de „vaccinele” anticovid și dacă acesta IMUNIZEAZĂ.
    Definitia vaccinului:

    VACCÍN, vaccinuri, s. n. 1. Produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreții microbiene, care se administrează prin injecții sau pe cale bucală unui om ori unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta IMUNITATE împotriva bolilor infecțioase) sau curativ. 2. Administrare a unui vaccin (1); vaccinare. 3. (Concr.) Urmă, semn, cicatrice rămasă pe corp în urma administrării unui vaccin (1). – Din fr. vaccin, lat. vaccinus. Cf. it. vaccino.
    • sursa: DEX ’09 (2009)

    Când un om merge să se vaccineze, este obligat să semneze un consimțământ prin care își asumă răspunderea privind efectele adverse ale vaccinului. Cum adică? Pacientul își asumă răspunderea?
    Deci nu răspund producătorii, nu răspund cei care il injectează dar răspund injectații…
    E de NOAPTEA MINȚII.
    E ca și cum te-ai duce la magazin, ți-ai cumpăra un produs de îndelungată folosință dar, în loc de certificat de garanție, te-ar pune să semnezi că îți asumi orice defect al produsului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here