În urmă cu câteva minute, Consiliul Suprem al Magistraturii a luat o decizie privitoare la judecătoarea Delia Purice din cadrul Curţii de Apel Cluj, care a fost acuzată de exercitarea unor presiuni  în cazul procesului în care omul de afaceri clujean Arpad Paszkany este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional organizat şi santaj.  Membrii CSM au decis că judecătorul Purice nu se face vinovat de acuzaţiile aduse. Redăm integral motivarea acestei decizii.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit că nu corespond realităţii aspectele relatate de presă referitor la potenţiale presiuni exercitate de către judecătorul Delia Purice asupra judecătorului Adina Lupea,  pentru a se abţine de la judecarea dosarului nr.4411/117/2009 al Curţii de Apel Cluj, precum şi cele legate de antepronunţarea în cauză a judecătorului Delia Purice şi de emiterea unei autorizaţii de interceptare a convorbirilor telefonice pe numele jurnalistului Liviu Alexa. De asemenea, s-a stabilit faptul că modul de prezentare a situaţiei, împreună cu titlurile alese sunt tendenţioase şi dau o conotaţie negativă nefundamentată modului de instrumentare şi soluţionare a cauzei („Şantaj şi presiune la Curtea de Apel Cluj”, ”Justiţia din Cluj are probleme”, ”Se sparge omerta la Curtea de Apel Cluj”).
Aspectele invocate în articolele de presă analizate reprezintă interpretări subiective ale autorului, de natură să inducă opiniei publice un sentiment de profundă neîncredere în actul de justiţie.
Verificările efectuate au relevat faptul că, deşi nu a fost afectată confidenţialitatea datelor cuprinse în aceste acte, este oportună luarea unor măsuri de securitate sporită pentru înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la păstrarea în condiţii de confidenţialitate şi securitate a datelor cu acest caracter.
Verificările s-au efectuat prin deplasarea inspectorului desemnat la Curtea de Apel Cluj şi s-au axat pe următoarele coordonate :
•    verificarea condiţiilor în care judecătorul Lupea Adina de la Secţia penală a Curţii de Apel Cluj s-a abţinut de la judecarea dosarului nr.4411/117/2009 al acestei instanţe;
•    modul de constituire a completului de judecată care a judecat cererea de abţinere şi a completului desemnat să continue judecarea cauzei în urma admiterii cererii de abţinere;
•    verificarea existenţei unei posibile antepronunţări în dosarul mai sus menţionat;
•    verificarea posibilităţii existenţei unor scurgeri de informaţii cu privire la autorizaţiile de interceptare a convorbirilor telefonice emise de Tribunalul Cluj şi de Curtea de Apel Cluj.

1. Prin rechizitoriul din data de 29 iulie 2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor  de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj – emis în dosarul nr.6/D/P/2008, înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj-Secţia penală sub nr.4411/117/2009, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului P.A.Z. pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat, infracţiune prevăzută şi pedepsită de art.7 alin.1 şi 3 din Legea nr.39/2003 şi a infracţiunii de şantaj, prevăzută şi pedepsită de art.194 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 Cod penal.
Dosarul nr.4411/117/2009 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj – Secţia penală la data de 31.07.2009, fiind repartizat aleatoriu automat, la aceeaşi dată, completului II F, condus de judecătorul I. A.
La termenul de judecată din data de 29 septembrie 2009 procurorul de şedinţă a formulat oral cerere de recuzare a preşedintelui completului de judecată ca efect al soluţionării de către acelaşi judecător a plângerii împotriva măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul P.A.Z. dar şi a propunerii de arestare preventivă a unor inculpaţi care fac parte dintr-un grup infracţional ce are strânse legături cu cel din dosarul nr. 4411/117/2009.
Cererea de recuzare a fost respinsă ca inadmisibilă în 29 septembrie 2009.
Prin sentinţa penală nr.178/16.04.2010, Tribunalul Cluj a dispus achitarea inculpatului P.A.Z. pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzută şi pedepsită de art.7 alin.1 şi 3 din Legea nr.39/2003 şi şantaj, prevăzută şi pedepsită de art.194 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 Cod penal, în baza art.14, 346 Cod procedură penală au fost respinse ca neîntemeiate pretenţiile civile formulate de partea civilă, aceasta fiind obligată la plata unor cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, la data de 20 aprilie 2010,  Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor  de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj.
Dosarul Tribunalului Cluj a fost înaintat Curţii de Apel Cluj în data de 9 iunie 2010, fiind înregistrat şi repartizat aleatoriu automat în aceeaşi zi completului 8A care, conform Hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Cluj nr.30/3 iunie 2010, este compus din judecătorii Delia Purice-preşedinte şi Adina Lupea – judecător.
După cum rezultă din nota de relaţii dată de judecătorul Adina Lupea, dar şi din discuţiile purtate cu judecătorii şi cu membrii personalului auxiliar din cadrul Secţiei penale a Curţii de Apel Cluj, între judecătorul Lupea Adina şi judecătorul Delia Purice au existat discuţii în legătură cu o eventuală abţinere de la judecarea dosarului nr.4411/117/2009 a judecătorului Adina Lupea, discuţii care s-au purtat între cei doi colegi de complet şi cu privire la alte cereri asemănătoare.
Discuţia în legătură cu formularea de către judecătorul Daria Adina Lupea a unei cereri de abţinere în dosarul mai sus menţionat nu s-a purtat în cadrul unei şedinţe de lucru, aspect confirmat de către toţi judecătorii Secţiei penale, ci a avut loc la iniţiativa judecătorului Adina Lupea, care i-a solicitat colegului de complet o părere în acest sens. Discuţia care s-a purtat nu a făcut în nici un moment referire la problemele personale pe care le-ar avea judecătorul Adina Lupea, cantonându-se exclusiv în jurul motivelor de apel formulate de parchet şi al faptului că judecătorul Adina Lupea depusese o depoziţie ca martor în dosarul „Gazeta”, disjuns din dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj. De asemenea, aşa cum arată judecătorul Adina Lupea, discuţia dintre aceasta şi doamna judecător Delia Purice nu a avut ca obiect soluţia ce urmează a se pronunţa în dosar.
În urma acestei discuţii, cu o săptămână înainte de termenul fixat pentru judecată, judecătorul Adina Lupea a luat dosarul nr. 4411/117/2009 spre studiere şi,  aşa cum chiar aceasta declară, observând că în motivele de apel ale parchetului se făcea referire la faptul că cererea de recuzare formulată de parchet împotriva judecătorului fondului de la Tribunalul Cluj fusese judecată de către judecătorul Marius Lupea (soţul d-nei judecător Adina Lupea) şi că acesta din urmă fusese recuzat de către parchet la fond în timpul soluţionării incidentului procedural,  coroborat şi cu faptul că declarase ca martor în dosarul „Gazeta”, în urma unui proces deliberativ, a hotărât să se abţină de la judecată şi, în dimineaţa zilei de 13 septembrie 2010, a depus cererea de abţinere la dosarul cauzei.
În motivarea cererii s-a arătat de către judecătorul cauzei că a avut calitatea de martor în dosarul nr.403/D/P/2006 al DIICOT–Serviciul Teritorial Cluj finalizat cu rechizitoriul din 19.01.2007(ce face obiectul dosarului nr.964/113/2007 al Tribunalului Brăila), prin care s-a dispus disjungerea cauzei faţă de inculpatul P.A.Z. şi formarea dosarului nr.6/D/P/2008 care constituie dosarul de urmărire penală din cauza cu nr.4411/117/2009 a Curţii de Apel Cluj. Se mai arată în declaraţia de abţinere că parchetul a invocat în mod constant indivizibilitatea cauzei aflate pe rolul Curţii de Apel Cluj cu cea aflată în prezent pe rolul Tribunalului Brăila şi că, întrucât calea de atac a apelului este devolutivă şi vizează întregul fond al cauzei, este oportună retragerea sa de la judecata cauzei pentru a se evita orice situaţie de natură a crea impresia existenţei unui interes.
Din discuţiile purtate cu judecătorii Marius Lupea şi Adina Lupea rezultă că, înaintea termenului de judecată fixat pentru data de 11 octombrie 2010,  respectiv la data de 7 octombrie 2010, jurnalistul Liviu Alexa l-a contactat telefonic pe judecătorul Marius Lupea –soţul judecătorului Adina Lupea –solicitându-i o întrevedere. Judecătorul, ignorând dispoziţiile art.77 alin.2 din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanţelor judecătoreşti, potrivit cărora legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă se asigură prin Biroul de Informare şi Relaţii Publice, a dat curs acestei  solicitări şi s-a întâlnit în aceeaşi zi cu jurnalistul,  care i-a adus la cunoştinţă că are informaţii din trei surse că soţia sa ar fi fost presată de către preşedintele secţiei penale să se retragă de la judecată în dosarul Paszkany şi că un articol în acest sens va apărea în ziua de luni următoare. Judecătorul i-a spus jurnalistului că nu cunoaşte să se fi exercitat asemenea presiuni asupra soţiei sale şi că aceasta oricum şi-a pus problema să se retragă de la judecată din momentul investirii sale cu soluţionarea cauzei, pe motiv că declarase ca martor în dosarul „Gazeta”.Jurnalistul a făcut precizarea că oricum articolul urmează să apară la data programată.
După această discuţie, judecătorul Marius Lupea a informat-o pe soţia sa cu privire la cele de mai sus, care, la rândul său, a contactat-o, a doua zi pe judecătoarea Delia Purice pentru a-i aduce la cunoştinţă discuţiile dintre soţul său şi jurnalist.
În data de 8 octombrie 2010, atât judecătoarea Adina Lupea, cât şi judecătoarea Delia Purice au fost contactate telefonic de către jurnalistul Liviu Alexa, iar în data de 10 octombrie acesta a publicat pe citynews.ro articolul cu titlul „Şantaj şi presiune la Curtea de Apel Cluj”, urmat de o serie de alte articole asemănătoare, în zilele de 11, 12, 18 şi 19 octombrie 2010.
Contrar celor susţinute de jurnalistul Liviu Alexa în articolele de presă publicate în perioada 10 octombrie-19 octombrie 2010, verificările efectuate au relevat că la nivelul Secţiei penale a Curţii de Apel Cluj nu a avut loc nici o şedinţă  în care să se pună în discuţie abţinerea de la judecată a judecătorului Adina Lupea în dosarul Paszkany, singura discuţie care a avut loc desfăşurându-se între cei doi membri ai completului de judecată Delia Purice şi Adina Lupea, fără a se depăşi însă limitele unei simple consultări, care ţine de activitatea de judecată şi are loc frecvent între colegii de complet.
Aşa cum afirmă judecătorul Adina Lupea, cele relatate de aceasta în convorbirea telefonică avută cu jurnalistul Liviu Alexa au fost rupte din context de către jurnalist, care în articolul publicat pentru prima dată la 10 octombrie 2010, a redat numai o parte din convorbirea avută. Judecătorul susţine că i-a spus jurnalistului că a resimţit o presiune contextuală, pe care jurnalistul a interpretat-o ca fiind o presiune de ordin exterior. Judecătorul afirmă şi că, în convorbirea avută cu jurnalistul, nu a făcut nici o referire la numele judecătorului Delia Purice.
În calitatea sa de membru în Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Cluj şi de preşedinte de secţie, judecătorul Delia Purice avea abilitarea legală de a se pronunţa cu privire la existenţa unui posibil conflict de interese, având în vedere dispoziţiile art.5 alin.2 din Legea nr.303/2004 şi art. 107 din Legea.nr. 161/2003.
Totodată, este de menţionat faptul că potrivit dispoziţiilor art.124 alin.3 din Constituţia României revizuită, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, aceasta neînsemnând însă că judecătorii sunt independenţi faţă de lege.
În concluzie: Cu privire la aspectul legat de presiunile ce ar fi fost exercitate asupra judecătorului Adina Lupea, din verificările efectuate a rezultat că abţinerea acesteia de judecarea dosarului nr.4411/117/2009 al Curţii de Apel Cluj a fost consecinţa exclusivă a unui proces deliberativ al judecătorului respectiv.
Astfel, aşa cum rezultă din nota de relaţii dată de judecătorul Adina Lupea, din discuţiile purtate cu soţul său-judecător Marius Lupea şi din discuţiile purtate cu judecătorii şi membrii personalului auxiliar al Secţiei Penale a Curţii de Apel Cluj, asupra judecătorului Adina Lupea nu s-au exercitat nici un fel de presiuni de către judecătorul Delia Purice.
2. Cu privire la modul în care judecătorul Ioana Morar a fost desemnat în completul de judecată, din prezentarea aspectelor rezultate din verificări reiese faptul că s-au respectat dispoziţiile art.98 alin.4 şi alin.7 din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanţelor Judecătoreşti cu privire la modul de soluţionare a incidentelor procedurale. Gazeta de Cluj din 20 octombrie 2010 un respectă minima obligaţie de informare corectă a opiniei publice.
Pentru termenul de judecată din 13 septembrie 2010 s-au înregistrat mai multe incidente procedurale, în ordinea de pe lista de şedinţă acestea fiind : o cerere de abţinere formulată de judecătoarea Adina Lupea în dosar nr.473/242/2009, o cerere de abţinere formulată de acelaşi judecător în dosar nr.6465/117/2010, o cerere de recuzare formulată împotriva judecătorului Ioana Morar în dosar nr. 6465/117/2010, cererea de abţinere formulată de judecătorul Adina Lupea în dosarul nr.4411/117/2009 şi o cerere de abţinere formulată de judecătorul Adina Lupea în dosar nr.5507/117/2009.
În această situaţie s-au aplicat dispoziţiile art.98 alin.7 din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanţelor Judecătoreşti care prevăd procedura de urmat în cazul existenţei, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale, şi s-au avut în vedere regulile fixate în acest sens prin Hotărârile Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Cluj nr.79/17 decembrie 2009 şi nr.3/5.01.2010.
În completul de judecată care a soluţionat cererea de abţinere formulată de judecătorul Adina Lupea în dosar nr. 4411/117/2009, alături de preşedintele completului-judecător Delia Purice – a fost inclusă, din planificarea de permanenţă, judecătoarea Ioana Morar iar, în urma admiterii cererii de abţinere, completul de judecată format din judecător Delia Purice şi judecător Ioana Morar şi-a păstrat cauza spre soluţionare, conform dispoziţiilor art.98 alin.4 din Regulament.
La primul termen de judecată-13 septembrie 2010- cauza s-a amânat, consecutiv admiterii cererii de amânare pentru angajare de apărător formulată de către inculpatul Paszkany Zoltan Arpad, următorul termen de judecată a fost fixat pentru data de 11 octombrie 2010.
3. Cu privire la antepronunţarea judecătorului Delia Purice în cauză, discuţiile purtate cu toţi judecătorii Secţiei penale au relevat, contrar susţinerilor apărute în presă, că nu a existat în cauză o antepronunţare, la nivelul Secţiei penale a Curţii de Apel Cluj neavând loc o şedinţă în care să fie pus în discuţie dosarul nr.4411/117/2009, după cum nu a existat nici o altă împrejurare în care judecătorul Delia Purice să se fi pronunţat cu privire la aplicarea unei pedepse inculpatului P.A.Z. sau asupra cuantumului acestei pedepse.
4. Cu privire la emiterea unei autorizaţii de interceptare a convorbirilor telefonice pe numele jurnalistului Liviu Alexa, susţinere făcută de acesta în mai multe articole de presă, precum şi în memoriile transmise Consiliului Superior al Magistraturii, facem următoarele precizări :
Jurnalistul face afirmaţia, printre altele că emiterea unei autorizaţii de interceptare pe numele său a avut loc la numai două ore după ce a contactat-o telefonic pe judecătoarea Delia Purice şi că această autorizaţie s-a emis ca urmare a investigaţiei sale legate de presiunile exercitate asupra judecătorului Lupea Adina.
Afirmaţiile jurnalistului se bazează exclusiv pe informaţia obţinută de către acesta în legătură cu prezenţa procurorilor DIICOT la sediu Curţii de Apel Cluj în data de 8 octombrie 2010.
Chiar dacă jurnalistul face referire, în sprijinul afirmaţiilor sale, la anumite surse pe care le-ar avea, din conţinutul articolelor publicate apare evident faptul că nu a obţinut decât informaţia că procurorii DIICOT s-au aflat la sediul Curţii de Apel Cluj la data 8 octombrie 2010.
Prin demersul său jurnalistic urmat de cel oficial, jurnalistul a încercat de fapt să obţină o confirmare a speculaţiilor pe care le-a făcut în articolele publicate,  ignorând faptul că, potrivit dispoziţiilor art.12 alin.1 lit.e din Legea nr.544/2001,  informaţiile privind ancheta penală sunt exceptate de la accesul liber.
Având în vedere dispoziţiile art.91³ alin.5 din Codul de procedură penală şi dispoziţiile Legii nr.544/2001 citate anterior, instituţiile abilitate  nu au competenţa legală de a furniza mai multe informaţii decât cele cuprinse în prezenta lucrare cu privire la încheierile referitoare la interceptarea convorbirilor telefonice şi autorizaţiile emise în baza acestora de către Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Cluj.

BIROUL DE INFORMARE PUBLICĂ ŞI RELAŢII CU MASS MEDIA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here