Primăria Cluj Napoca și Administrația Financiară clujeană au pierdut peste 27,6 milioane de lei de pe urma falimentului Cluj Arena. După ce, timp de mai mulți ani de zile, Cluj Arena a acumulat datorii consistente către administrația locală, pentru neplata impozitelor locale, și către Finanțele clujene pentru neplata taxelor fiscale, societatea și-a cerut falimentul. Expertul judiciar care s-a ocupat de procedură și a încasat peste 200.000 de lei și un spor de succes pentru munca depusă nu a reușit să facă o cerere de atragere a răspunderii patrimoniale pe numele celor care au băgat firma în faliment. Astfel că, pentru această afacere care are toate atuurile unei țepe date statului nimeni nu va fi tras la răspundere!
În 2017, Cluj Arena SA a făcut o cerere la Tribunalul Comercial Cluj prin care cerea deschiderea procedurii insolvenței în formă simplificată, iar judecătorii au aprobat-o. De insolvență s-a decis să se ocupe Nuna Marinela Corina prin intermediul firmei Prestigiu SPRL. De altfel, această societate este singura care a câștigat de pe urma acestui faliment: 200.000 lei, în situația în care expertul judiciar nu a reușit să îi găsească pe cei vinovați de acest faliment pentru a face demersurile pentru atragerea răspunderii patrimoniale.
Potrivit cererii de intrare în insolvență, principala cauză a problemelor financiare a fost acumularea unor datorii imense către Primăria Cluj Napoca.
Cluj Arena SA „se află în stare de insolvenţă iminentă, întrucât fondurile băneşti disponibile sunt insuficiente pentru plata datoriilor exigibile în sumă de 15.115.085,46 lei, către bugetul local al Municipiului Cluj-Napoca, a sumei de 10.834.612,82 lei, reprezentând TVA ajustare clădire, către bugetul de stat”, arată cererea. Cu alte cuvinte, conducerea Cluj Arena nu a găsit bani ca să își plătească impozitul pe clădiri (!).
Cu toate acestea, datoriile acumulate au fost mult mai mari. În 2019, Corina Nuna a publicat tabelul datoriilor în care se specifica că suma cu care Cluj arena s-a îndatorat este de 28.101.778,15 lei. Însă, acesta este singurul tabel al creditorilor publicat în cadrul procedurii de insolvență, în situația în care normele specifică clar că dacă în cadrul procedurilor se fac recuperări și distribuiri de sume de bani este necesar să fie publicat un tabel actualizat.
Potrivit datelor, cele mai mari sume le-ar fi avut de recuperat Primăria Cluj Napoca și Finanțele clujene, însă aceste două entități au rămas cu buza umflată, fără să mai recupereze vreun ban.
Ținând cont de aceste aspecte, Tribunalul Comercial Cluj a aprobat acordarea unui spor de succes către lichidatorul judiciar, pe lângă cei 3.500 lei/lună, bani primiți de Corina Nuna cu titlu de onorariu.
”Aprobă lichidatorului judiciar un onorariu de 3.500 lei/lună, exclusiv TVA, și un onorariu de succes de 5% din sumele atrase la masa credală”, arată actele din dosarul de insolvență al Cluj Arena.
La numărul de telefon al lichidatorului judiciar nu a răspuns nimeni pentru a oferi o explicație vizavi de motivele pentru care nu s-a încercat atragerea răspunderii patrimoniale pentru țeapa de câteva zeci de milioane de lei.
Gargară cu câteva zeci de milioane de lei
Înainte ca societatea Cluj Arena să formuleze cererea de intrare în insolvență, Primăria Cluj a Napoca a preluat afacerea falimentară. Spre finele anului 2016, Emil Boc a propus reintroducerea unui proiect de hotărâre privind aprobarea solicitării de trecere a terenului în suprafaţă de peste 55 de mii de mp si a imobilului Cluj-Arena, situate în municipiul Cluj-Napoca, Aleea Stadionului nr. 2, din proprietatea Judeţului Cluj, în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
La data respectivă, Emil Boc a declarat că dorește mutarea afacerii din patrimoniul județului în cel al municipiului pentru două motive: recuperarea datoriei acumulate prin neplata și impozitelor și posibilitatea creării unui Centru Olimpic în perimetrul Cluj Arena – Sala Polivalentă – Sala Sporturilor.
Însă, această mutare a fost doar o chemă pentru a ascunde modalitatea în care s-a tras o țeapă de câteva zeci milioane de lei.
Acum, odată falimentul Cluj Arena, banii nu vor mai putea fi recuperați, iar Centrul Olimpic s-a dovedit a fi un exemplu de gargară politică.
”Este nevoie să luăm o decizie pentru ca această bijuterie a Clujului să iasă din impasul în care se află datorită impozitului impus de Curtea de Conturi. Fără acest impozit Cluj Arena putea să funcţioneze printr-un management bun si funcţional. Proiectul este ca în viitor Sala Polivalentă şi Cluj Arena să constituie o singură entitate. Astfel, evenimentele culturale şi sportive de anvergură vor fi hotărâte printr-o singură decizie administrativă. Acest proiect a fost discutat cu preşedintele CJ Cluj pentru a pune în valoare cât mai bine cu putinţă această bijuterie a Clujului”, declara primarul Emil Boc în 2016.
Ce s-a vândut de pe urma falimentului Cluj Arena
Printre cele câteva decizii luate de Corina Nuna se numără organizarea unei licitații pentru a vinde o parte din bunurile Cluj Arena SA.
”Aprobarea modalității de valorificare a bunurilor mobile ale SC Cluj Arena SA, constând în: echipamente, aparate și instalații specifice activităților sportive desfășurate pe stadioane (în aer liber sau în interiorul acestuia), sistem wireless, aparatură de curățenie în valoare totală de 888.407 lei, autoturism Skoda Octavia Business TDI în valoare de 43.982 lei și Microbus Volkswagen Multivan în valoare de 76.658 lei, obiecte de inventar în valoare de 129.031 lei, tricouri, șepci, căni, pixuri, brelocuri personalizate (inscripționate cu sigla stadionului Cluj Arena) în valoare totală de 15.640 lei prin negociere directă, în bloc, sau individual, fiind prioritară vânzarea în bloc, cu respectarea art. 154 alin. 2 din legea 85/2014, conform regulamentului anexat. Se consideră vânzare în bloc și achiziționarea a cel puțin 70% din valoarea bunurilor cuprinse în raportul de evaluare”, se arată în anunț.
afacere tip Rachitele ,banii nostri pe mana lu’ Bloccc