Potrivit unui studiu publicat in Statele Unite, senzatiile si viziunile relatate de unele persoane care s-au confruntat cu un stop cardiac corespund unei intensificari a activitatii cerebrale in momentul in care circulatia sanguina inceteaza in creier.
Acest studiu efectuat pe sobolani „este primul care analizeaza efectele neurofizice ale unui creier muribund”, precizeaza Jimo Borjigin, profesor de neurologie la Universitatea din Michigan (nord), autorul principal al acestor cercetari publicate in Proceedings of the National Academy of Sciences, 12-16 august.
Aproximativ 20% dintre persoanele care au supravietuit unui stop cardiac au povestit o experienta a mortii iminente in perioada decesului clinic.
„Am plecat de la ideea ca, daca aceasta experienta rezulta dintr-o activitate a creierului, ea ar putea fi detectata atat la oameni cat si la animale, chiar si dupa oprirea circulatiei sangelui in creier”, explica neurologul.
Cercetatorii au analizat astfel electro-encefalograma – care inregistreaza activitatea electrica a creierului – a noua sobolani anesteziati, carora le-a fost indus un stop cardiac.
In 30 de secunde, toti sobolanii au cunoscut o crestere a activitatii cerebrale, care s-a dovedit foarte organizata in intreg creierul si care corespunde unei stari mari de excitare.
Intre altele, neurologii au constatat acelasi fenomen la sobolanii care se asfixiau.
„Am fost surprinsi de nivelul mare de activitate a creierului”, povesteste George Mashour, profesor de anestezie si neurochirurgie la Universitate din Michigan, unul dintre coautorii studiului.
„De fapt, in starea de moarte iminenta, numeroase semnale electrice cerebrale ale starii de constiinta le exced pe cele inregistrate in starea de veghe, ceea ce lasa sa se inteleaga ca creierul este capabil de o activitate electrica bine organizata in primele stadii ale mortii clinice”, adauga el.
„Aceasta experienta arata ca o reducere a oxigenului, sau a oxigenului si a glucozei in timpul unui stop cardiac poate stimula activitatea cerebrala caracteristica unei stari de constiinta”, concluzioneaza dr Borjigin.
