Lidia Barbulescu a fost aleasa presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu 15 voturi "pentru" unul împotriva. Gratiana Isac a fost aleasa în functia de vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu unanimitate de voturi. Sedinta de bilant a Consiliului Superior al Magistraturii s-a desfasurat în prezenta presedintelui Traian Basescu si a procurorului general Laura Codruta Kovesi, care au criticat unele aspecte legate de activitatea CSM. Alegerile pentru noua conducere a CSM s-au desfasurat pe fondul unui scandal legat de modul în care s-au desfasurat concursurile pentru ocuparea functiilor de conducere la instante si parchete organizate in 2005-2007. So Just a acuzat public faptul ca aceste concursuri au fost viciate si a cerut demisia membrilor Consiliului.
Sedinta de bilant a Consiliului Superior al Magistraturii s-a desfasurat joi în prezenta presedintelui Traian Basescu si a procurorului general Laura Codruta Kovesi. Traian Basescu a aratat ca "evaluarea individuala a magistratilor este prioritatea zero în îmbunatatirea actului de justitie. (…) Evaluarea trebuie facuta rapid si profund". Seful statului a criticat anumite decizii luate de CSM. "Acceptati tacit sa se încalce Constitutia, fara sa sesizati Curtea Constitutionala", i-a acuzat Traian Basescu pe magistrati.
De asemenea, presedintele a apreciat ca CSM nu îsi doreste cu adevarat independenta. "Independenta dumneavoastra este încalcata zilnic de diverse institutii si nu protestati", a precizat Basescu. Bilantul institutiei a început cu un atac al presedintelui CSM, judecatorul Anton Pandrea, la adresa Guvernului. El a spus ca 40 de acte normative au fost date fara avizul de specialitate al magistratilor, asa ca au toate sansele sa fie contestate.
Si procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, a lansat acuzatii, dar la adresa CSM, spunând ca nu are încredere în aceasta institutie. Procurorul general a declarat ca se asteapta ca CSM sa aiba reactii când se dau legi care transforma tara într-un "off shore" al infractorilor, sa apere reputatia magistratilor, sa aiba reactii ferme la orice fel de imixtiune si sa îsi asume raspunderea unor sanctiuni. "Astept ca atunci când procurorii sunt citati la comisii de ancheta si când sunt facuti procurori comunisti, CSM sa ne apere reputatia. Reactia fata de orice fel de imixtiune trebuie sa fie ferma si imediata fara sa se gândeasca daca hotarârile supara sau nu pe cineva", a spus Kovesi. Procurorul general a mai cerut CSM sa nu tolereze niciun fel de abatere a procurorilor si sa-si asume raspunderea aplicarii unor sanctiuni.
Procurorul general a adaugat, la sedinta bilant a CSM, ca doreste raspunsuri concrete si rapide de la Consiliu atât pentru problemele ridicate de Ministerul Public, cât si pentru cele ale cetatenilor.
Consiliul Superior al Magistraturii si-a ales si noua conducere. Judecatorul Lidia Barbulescu a fost votata în unanimitate de plenul CSM pentru postul de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, candidatura ei fiind singura pentru aceasta functie. Gratiela Isac a fost aleasa vicepresedinte al CSM. Noul vicepresedinte al CSM a declarat dupa alegerea sa ca prioritatile acestui for sunt cele din anul precedent, esentiala fiind continuarea reformei în justitie. În planul de management prezentat, conform modificarii legislative din 12 noiembrie 2007, Gratiana Isac a spus ca este constienta de faptul ca misiunea de vicepresedinte al CSM nu va fi una usoara, însa îsi asuma responsabilitatea unei asemenea functii.
Concursuri pentru magistrati viciate
Alegerile pentru noua conducere a CSM s-au desfasurat pe fondul unui scandal legat de modul în care s-au desfasurat concursurile pentru ocuparea functiilor de conducere la instante si parchete organizate in 2005-2007. Societatea pentru Justitie (So Just) a acuzat public faptul ca aceste concursuri au fost viciate. Mai mult, SoJust, aducând argumente care sa sustina aceste acuzatii, cu doar câteva zile înainte de sedinta de bilant a CSM si de alegerea noii conduceri a acestei institutii, So Just a solicitat demisia membrilor CSM.
Membrii Societatii pentru Justitie s-au aratat profund îngrijorati de evenimentele ce au caracterizat ultimul concurs pentru ocuparea de catre judecatori si procurori a functiilor de conducere la instante si parchete, desfasurat in octombrie-noiembrie 2007. Astfel, SoJust considera foarte grave acuzatiile aduse unor procurori de cumparare a subiectelor de concurs pentru ocuparea posturile de conducere, precum si acuzatiile de conflicte de interese ce au afectat impartialitatea examinatorilor judecatori. Îngrijorarea e sporita de declaratii din luna decembrie 2007 a directorului Institutului National al Magistraturii cu privire la existenta unor `retele interne` printre magistrati care ar vicia examenele si ale Procurorului General cu privire la banuiala unor colegi procurori despre `aranjarea` acestora.
Toate acestea au determinat membrii So Just sa analizeze modul de organizare a celor sapte concursuri desfasurate în perioada 2005-2007, potrivit noilor dispozitii legale.
Constatarile noastre cu privire la componenta comisiilor de verificare reprezinta motive suplimentare de îngrijorare: nici un concurs nu a fost scutit de încalcari ale legii sau principiilor de desfasurare a unor astfel de activitati, potrivit So Just.
– Desi legea (Legea nr. 303/2004) si regulamentul de organizare si desfasurare a concursului (Hot CSM nr. 283/2005 si apoi Hot nr. 320/2006) prevad ca din comisia pentru instante fac parte doi judecatori de la ICCJ si doi judecatori de la curtile de apel, respectiv, ca din comisia pentru parchete fac parte procurori de la parchetele de pe lânga ICCJ si de pe lânga curtile de apel, la fiecare concurs s-a încalcat aceasta regula, numindu-se persoane care la data numirii nu faceau parte din institutiile aratate, ci din cadrul Inspectiei CSM (7 situatii pentru membrii titulari, 3 situatii pentru membrii supleanti) sau de la tribunale (o situatie);
– La fiecare concurs au fost contestatii care au fost verificate fie de membrii Inspectiei CSM, fie de membri din aparatul tehnic al CSM care si el intra in sfera de competenta a Inspectiei CSM: prin urmare, devenea improbabila gasirea de nereguli in activitatea comisiilor de examinare atâta timp cât din acestea faceau parte chiar membri ai Inspectiei;
– Desi reglementarile internationale cu privire la conflictele de interese (de ex, Recomandarea nr. 10 din 2000 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei) sunt aplicabile membrilor comisiilor (care in aceasta calitate îndeplinesc în mod evident o functie administrativa si nu una judiciara, la fiecare din cele 7 concursuri au existat membri din comisie care s-au aflat în conflict de interese cel putin aparent cu cei examinati (25 situatii pentru membrii titulari, 14 situatii pentru membrii supleanti), fiind fie colegi în aceeasi instanta cu cei examinati, fie superiori ai acestora, fie actuali sau fosti subordonati pe linie administrativa, iar intr-un caz un membru al comisiei a fost in relatii contractuale cu un justitiabil urmarit penal; este de remarcat ca, desi au existat membri supleanti, în nici o situatie membrii titulari nu au sesizat conflictul de interese si nu s-au abtinut pentru a putea fi înlocuiti.
– Hotarârea privind componenta comisiilor de verificare a fost publicata fie înainte de demararea probelor de concurs (o situatie), fie in timpul concursului (trei situatii), fie ulterior acestuia (doua situatii) sau chiar deloc (o situatie): publicarea acestor hotarâri ulterior demararii probelor de concurs, de altfel cu depasirea termenelor legale, a pus concurentii in imposibilitatea contestarii acestora, facând practic inutila publicarea;
– Proba cu cele mai multe suspiciuni de incorectitudine a fost de fiecare data cea de sustinere a proiectului referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei pentru care se candideaza: s-a schimbat ordinea de examinare a concurentilor fata de cea afisata, au fost adresate întrebari diferite concurentilor, timpul de prezentare nu a respectat limitele impuse de lege si a fost diferit pentru concurenti, au fost cazuri când membrii comisiei au criticat sustineri ale raportului chiar în fata concurentului, punctajul dupa care s-a facut notarea si notele date de fiecare membru al comisiei nu au fost facute niciodata publice, iar proiectele concurentilor nu au fost aduse niciodata la cunostinta opiniei publice si nici macar a personalului din instante si parchete unde au fost desemnati noii conducatori.
– Mai mult, puterea discretionara a membrilor comisiei este întarita de imposibilitatea contestarii notarii la aceasta proba, aspect prevazut in mod expres in Regulamentul elaborat de CSM si care contravine astfel art. 21 din Constitutie ce garanteaza accesul liber la justitie si prevede ca nici o lege nu poate îngradi acest drept;
– Modul de desemnare a judecatorilor si procurorilor ce fac parte din comisia de verificare este unul lipsit de obiectivitate si de transparenta: situatiile monitorizate de SoJust determina suspiciuni întemeiate cu privire la selectarea anumitor persoane in aceste comisii, care sunt in relatii de colaborare administrativa sau de prietenie notorie cu membrii CSM.
Societatea pentru Justitie constata ca, potrivit legii, CSM este singurul responsabil de organizarea si desfasurarea acestor concursuri: acest organism este cel competent în demararea procedurilor de concurs, desemnarea membrilor comisiei, validarea concursului. Concursul a fost introdus în legislatie ca modalitate de numire a conducatorilor de instante si parchete pentru a evita numirile pe criterii politice sau clientelare care se practicau pana in 2005. Din nefericire, modalitatea in care CSM a gestionat aceste concursuri, desi a fost atentionat de mai multe ori atât de catre magistrati, actionând individual, cât si de catre asociatiile de magistrati, dovedesc grava neglijenta, daca nu chiar rea-credinta. Deturnarea sensului real al concursurilor a sporit neîncrederea magistratilor însisi într-un sistem de desemnare pe baza de merit si a întarit perceptia unui sistem clientelar de organizare administrativa a instantelor si parchetelor”, au mai aratat specialistii de la So Just.
Pornind de la aceste considerente, So Just a cerut:
1. demisia de îndata a membrilor CSM, care s-au dovedit incapabili sa organizeze si sa gestioneze dupa criterii obiective chestiunile legate de cariera magistratilor.
2. modificarea Regulamentului de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea functiilor de conducere in instante si parchete pentru a preîntâmpina situatii ca cele de mai sus.
3. asigurarea transparentei CSM prin publicarea hotarârilor si a tuturor actelor in legatura cu cariera magistratilor.
4. stabilirea de criterii obiective potrivit carora se face desemnarea membrilor in comisiile de organizare si verificare a diverselor concursuri, dar si în legatura cu celelalte activitati ce implica puteri discretionare ale CSM: promovarea magistratilor ca judecatori la ICCJ, numirea Inspectorilor in cadrul CSM, numirea presedintilor de sectii si procurorilor sefi de sectie, transferul magistratilor, participarea la seminarii nationale si internationale, numirea ca judecator sau procuror a avocatilor cu 10 ani vechime.
5. solicita implicarea Presedintelui României, în impulsionarea unei activitati transparente a Consiliului Superior al Magistraturii.
(M.S.)
