Noi simptome observate la pacienţii infectaţi cu Coronavirus: delir, agitaţie, confuzie

Noul coronavirus nu şi-a dezvăluit încă toate secretele pentru oamenii de ştiinţă, dar devine din ce în ce mai evident că efectele sale asupra corpului uman nu se limitează doar la plămâni. Acum, doctorii încearcă să înţeleagă dacă una dintre cele mai neaşteptate ţinte ale sale este chiar creierul – transmite adevărul.ro

Medicii din mai multe ţări au raportat că pacienţii care au făcut forme severe de Covid-19 au prezentat stări de confuzie, chiar delir sau au avut semne de alte tulburări mintale, relatează ABC News, citat de Digi24. 

Pacientul care nu mai ştia cine e şi unde se află. Abia după două zile a făcut sindrom respirator

Deşi cauza rămâne deocamdată neclară, doctorii din linia întâi au dat un semnal de alarmă, observând că mulţi dintre aceşti pacienţi prezintă în mod straniu manifestări similare.

De exemplu, un pacient – un bărbat trecut de 50 de ani – a fost internat în spital după ce a fost găsit confuz, agitat şi incoerent, toate fiind semne ale unor schimbări neurologice drastice.  La început, medicii au crezut că are meningită. Nu l-au suspectat de Covid-19, pentru că bărbatul nu avea simptome respiratorii specifice.  Spre surpriza lor, însă, bărbatul a ieşit pozitiv la testul pentru coronavirus, o procedură standard a respectivului spital, aplicată tuturor pacienţilor.  Abia după ce bărbatul a pierdut orice legătură cu realitatea – fiind incapabil să mai spună cine este sau unde se află – a început să aibă şi simptomele respiratorii comune asociate cu COVID-19. Asta s-a întâmplat la două zile după spitalizare. În cele din urmă, pacientul a fost transferat la Terapie Intensivă pentru a fi pus pe ventilaţie artificială, în timp ce el era încă incapabil să înţeleagă ce i se întâmplă. Dr. Lorenzo Norris, decan asociat la Facultatea de Medicină de la George Washington University, este de părere că un astfel de caz trimite un semnal îngrijorător: deocamdată, nimeni nu înţelege pe deplin în ce fel virusul afectează şi creierul. 

Episoade de delir

Doctorii ştiau deja că mai ales pacienţii în vârstă puteau prezenţa episoade de delir în timpul spitalizării. Totuşi, de când cu pandemia de coronavirus, doctorii au observat că şi unii pacienţi mai tineri dau semne de conştienţă alterată, iar acesta pare să fie unicul lor simptom. Alţii dezvoltă episoade de delir mai târziu, în timpul spitalizării, iar starea lor de confuzie pare să fie mai severă şi să dureze mai mult decât ar fi de aşteptat. 

Dr. Norris spune că spitalul în care activează s-a confruntat cu o creştere a numărului de pacienţi cu COVID-19 care au prezentat episoade de delir, fără a avea legătură cu istoricul lor de sănătate mintală. În plus, aceşti pacienţi par să aibă nevoie de mai mult timp pentru a se însănătoşi.  Deşi datele sunt încă puţine, un studiu din Wuhan a arătat că mai mult de o treime dintre pacienţii cu COVID-19 au prezentat simptome neurologice, iar incidenţa acestor cazuri a fost şi mai crescută în cazul infecţiilor severe. Un alt studiu, făcut în Franţa pe un număr mai mic de cazuri şi publicat luna trecută, arăta că două treimi dintre pacienţii cu COVID-19 au fost agitaţi sau cu episoade de delir.  Starea de confuzie pe care o manifestă unii pacienţi cu coronavirus îi pune în încurcătură acum pe doctori, care nu înţeleg dacă este un rezultat direct al afectării creierului sau este vorba de un efect secundar al unui răspuns inflamator agresiv.

Dr.Beatriz Korc, şefa secţiei de geriatrie de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, este de părere că episoadele de delir în COVID-19 pot fi rezultatul unei acţiuni directe a virusului, care atacă meningele sau vasele de sânge. Pe de altă parte, delirul poate fi şi rezultatul unei detrese respiratorii severe, care determină scăderea nivelului de oxigen în sânge.  O altă posibilă cauză, potrivit medicilor, este o hiperreacţie a sistemului imun, cunoscută sub denumirea de „furtună de citokine”, care poate cauza formarea de cheaguri de sânge în creier. 

Confuzie şi agitaţie după detubare

În Spania, dr. Cristinia Abad, anestezist la Spitalul San Carlos din Madrid, a observat că pacienţii care au avut nevoie de ventilaţie mecanică pentru mai mult timp îşi revin în firea lor mai greu. „Pacienţilor le trebuie mai mult timp pentru a se întoarce la statutul lor mental de bază după ce îi extubăm”, a declarat dr. Abad pentru ABC News. „Am fost îngrijioraţi că li s-au format mici cheaguri de sânge pe creier, ceea ce îi face să fie mai confuzi, pentru că altfel, noi şiam că nivelul lor de oxigen s-a îmbunătăţit, deci n-ar fi trebuit să fie probleme”, a spus doctoriţa. 

Un episod similar de agitaţie şi confuzie a unui pacient detubat după mult timp a povestit pentru Digi24 şi Alin Suciu, unul dintre medicii români voluntari care au fost în Italia: „Au o perioadă din viaţa lor de care nu-şi aduc aminte şi ultimul pacient care a fost detubat a fost extrem de agitat şi încercăm să înţelegem de ce. După câteva ore în care am încercat să-l liniştim, un coleg a venit cu o idee genială: să îl punem în legătură cu familia lui. S-a liniştit incredibil de mult de cum a auzit vocea familiei. După 3 zile de la detubare l-am întrebat de ce a fost agitat şi el îşi aducea aminte ultima scenă cu familia, care toată tuşea şi respira greu şi îi era foarte frică că au decedat. Acesta a fost motivul agitaţiei.”

Este posibil ca perioadele lungi de spitalizare să fie problematice pentru unii pacienţi, făcându-i să se simtă dezorientaţi. „Izolarea, limitarea deplasării, folosirea echipamentelor de protecţie, absenţa unor chipuri cunoscute pot fi teribil de înspăimântătoare şi pot să creeze o dezorientare, care să contribuie la confuzia pacienţilor, spune dr. Korc. De aceea unele lucruri familiare, cum ar fi convorbirea cu membri ai familiei, sau atenţia acordată de personalul medical pot fi de ajutor. Însă episoadele de delir manifestate de unii pacienţi COVID-19 merg dincolo de confuzia asociată cu şederea îndelungată în spital, spune dr. Korc. În concluzie, după tot mai multe astfel de relatări, doctorii sunt acum mult mai atenţi la episoadele de confuzie ca un posibil simptom de COVID.