Noii băieţi deştepţi, experţi în evaluări de risc la securitatea fizică

Începând cu 16 decembrie 2013, toate societăţile comerciale, indiferent de mărimea lor, trebuie să deţină o expertiză de risc la securitate fizică. Astfel a apărut necesitate unei noi calificări pe piaţa muncii, aceea de expert în evaluare de risc la securitate fizică. Miza pentru a deţine o astfel de expertiză este semnificativă, în acest moment piaţa fiind extrem de mănoasă pentru băieţii deştepţi care au mirosit afacerea. Problema adiacentă care apare este faptul că, dacă societăţile comerciale nu vor avea avizată evaluarea de risc până pe 16 decembrie, firmele de pază nu vor putea depune, spre aprobare, planurile de pază la unităţile de poliţie teritoriale.

Ce presupune o expertiză de risc la securitatea fizică

În luna iunie a anului trecut  a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern 301/2012, care reglementează măsurile de securitate a obiectivelor realizate pe baza unor analize de risc. De aici a apărut necesitatea apariţiei unor oameni specializaţi în realizarea acestor analize, în condiţiile în care evaluările de risc trebuie să fie gata pentru o largă paletă de agenţi economici, până în luna decembrie 2013.

Această analiză de risc este, de fapt, documentul prin care un specialist analizează şi stabileşte de ce anume este nevoie pentru ca paza unui obiectiv să acopere toate vulnerabilităţile acestuia în faţa hoţilor. Este vorba despre un standard impus de Uniunea Europeană prin care fiecare societate comercială are obligaţia să-şi identifice ameninţările care pot pune în pericol viaţa sau integritatea persoanelor sau a valorilor deţinute şi să stabilească măsurile necesare de prevenție.

În momentul de faţă însă, pe piaţa românească există un număr redus de evaluatori autorizaţi să realizeze aceste expertize de risc. Autoritatea Naţională pentru Calificări, împreună cu reprezentanţi ai Poliţiei şi ai firmelor de securitate, au  elaborat documentaţia care  face obiectul unui curs pentru viitorii evaluatori de risc la securitate fizică.

Evaluatorii de risc la efracţie vor socoti riscurile obiectivelor analizate după ce vor lua în considerare, printre altele, statisticile poliţiei cu privire la criminalitatea în zonă, dacă în apropiere există vreun gang ori altă cale prin care posibilii infractori să poată să dispară imediat după comiterea unui jaf şi eventualele instituţii din zonă, care beneficiază de pază asigurată de stat.

La finalul analizei, evaluatorii vor întocmi rapoarte din care să reiasă atât numărul de paznici, cât şi alte măsuri necesare pentru ca obiectivul evaluat să nu poată fi prădat de răufăcători, date necesare apoi pentru întocmirea planurilor de pază şi care sunt obligatoriu de respectat de către acestea.

În cazul producerii unui incident despre care se va dovedi că a fost posibil ca urmare a unei evaluări greşite a riscurilor, expertul care a semnat raportul va fi luat în evidenţă, la a treia abatere urmând ca acestuia să i se ridice dreptul de a mai practica această profesie.

Avizarea planurilor de pază legată de avizul pentru evaluarea de risc

Odată cu intrarea în vigoare a HG 301/2012, una dintre condițiile avizării oricărui plan de pază este ca analiza de risc la securitatea fizică să fi fost efectuată potrivit prezentelor norme metodologice. Conform unei statistici solicitate de Gazeta de Cluj Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, se remarcă faptul că doar în primul semestru al acestui an s-au avizat peste 1.000 de planuri de pază.

“Referitor la situaţia tuturor planurilor de pază avizate la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, vă comunicăm că statistica acestora se prelucrează semestrial, datele existente în semestrul I 2013 fiind următoarele: 581 planuri de pază aflate în evidenţă cu privire la societăţile specializate de pază, dintre care 557 pentru obiective, 18 pentru protecţia transporturilor de valori monetare şi 6 planuri de protecţie. 514 planuri de pază cu privire la asigurarea pazei proprii, dintre care 512 pentru unităţi şi 2 pentru protecţia transporturilor de valori monetare”, arată IJP Cluj.

În aceste condiții apare o problemă majoră pentru firmele de pază: dacă până pe 16 decembrie firmele cu care au contracte de pază nu au o expertiză pe analiza de risc la efracţie, planurile de pază nu vor mai putea fi depuse spre aprobare la unitățile de poliție competente teritorial. Cum numărul de experți, cel puțin cei ai județului Cluj, este extrem de mic raportat la numărul de firme, iar termenul limită este foarte de aproape, pentru firmele de pază se întrevede un colaps.

În ce condiţii poţi deveni expert în evaluarea riscului la securitatea fizică

Potrivit art. 8 din Ordinul MAI nr. 9 privind instrucțiunile de realizare a analizei de risc la securitatea fizică, condiția în care cineva poate să efectueze o evaluare sunt următoarele:

(1) Analizele de risc se efectuează de experţi înscrişi în RNERSF. (2) Expertul în evaluare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:a)este cetăţean român sau deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;b)deţine competenţe profesionale atestate pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică;c)nu are antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie. (3) Pentru înscrierea în RNERSF solicitantul trebuie să depună la I.G.P.R. – Direcţia de ordine publică o cerere însoţită de dosarul cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2). (4) În urma analizei dosarului, solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3) este înscris în RNERSF în calitate de expert în evaluarea riscului la securitatea fizică.

Experţii în evaluarea de risc la efracţie ai Clujului

Conform Registrului Naţional al Evaluatorilor pentru Siguranţa fizică, pe judeţul Cluj există doar şase specialişti cu drept de efectuare a analizelor de risc la securitate fizică, angajați la doar patru firme. Aceştia sunt Mihai Vasile, care îşi desfăşoară activitatea de expert la societăţile Advance SRL şi Everfocus SRL. Prima dintre ele, Advance SRL, are o cifra de afaceri pe 2012 de 3.234.666 şi un număr de 32 de angajaţi, ceea ce o situează în topul firmelor din judeţul Cluj cu activitate în servicii privind sistemele de securizare. Cea de a doua pare să fie o firmă fantomă, neavând nici un fel activitate sau angajați pe ultimii ani. Nechita Ioan, asociat cu Mihai Vasile la cea de a doua firmă, figurează ca expert evaluator în baza de date a firmei Advance.

Alţi doi experţi în evaluare sunt Dimitrenko Keller Marius şi Dorca Vasile Dafin, ambii asociaţi şi angajaţi ai firmei Senior Security Consulting, ce îşi declară domeniul de activitate ca fiind ”activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice”.

În sfârşit, cel mai discutabil dintre experţii în evaluarea de securitate ai judeţului este Rusu Stoian, asociat, la Euroforce Security, firma ce va aviza planuri de pază ale judeţului. Despre generalul Stoian Rusu este notoriu faptul că se afla la comanda miliţiei în decembrie 1989, când s-a tras împotriva manifestanţilor de la Cluj, el fiind unul din cei trei coordonatori ai represiunii de la Cluj. Evident că, deşi în urma sa au rămas 22 morţi şi 55 de răniţi, el nu a fost acuzat oficial. Şi tot evident e că a obţinut certificat de revoluţionar.

În perioada tulbure a anilor 1990, Rusu Stoian era omul de încredere al lui Gelu Voican Voiculescu care l-a ajutat să pună bazele şefiei clujene la UM 0125, cunoscută ca “Doi ş‘un sfert”. UM 0215 funcționa cu efective reduse şi sarcini strict legate de protecţia informaţiei până în martie 1992, când la conducere a apărut fostul şef al miliţiei din Cluj, generalul Stoian Rusu. Sub conducerea sa, direcţia s-a extins, având competenţe multiple în  informaţii, protecţie, investigaţii, tehnică operativă şi filaj.

Formatori de experţi discutabili

Potrivit art. 10 din Ordinul MAI nr 9 privind instrucțiunile de realizare a analizei de risc la securitatea fizică, ”(1) Formarea profesională, precum şi evaluarea competenţelor pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică se realizează pe baza standardului profesional corespunzător acesteia.” De asemenea ”(2) Furnizorii de formare profesională care doresc să desfăşoare programe de formare pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitate fizică trebuie să respecte programa cadru, elaborată pe baza standardului ocupaţional, avizată de I.G.P.R. şi aprobată de Autoritatea Naţională pentru Calificări.”

Formatorii de experți sunt avizați  IGPR, iar unul dintre ei este Ion Popescu. Anul trecut,  comisarul-șef de poliţie Popescu Ion, director al Direcţiei Control Intern din IGPR a fost şef al Serviciului Control în cadrul aceleiaşi direcţii. Acum el face parte din comisia de avizare a evaluatorilor de risc.

Recent, numele lui Ioan Popescu a apărut legat de al lui Viorel Salvador Caragea, șeful IPJ Gorj. În luna iunie a acestui an, omul de afaceri Mihai Râmescu a făcut greva foamei, dorind să atragă atenția autorităţilor centrale cu privire la abuzurile şefului IPJ Gorj, Viorel Caragea. Râmescu a trimis memorii cu toate abuzurile lui Caragea la Ministerul de Interne, la IGPR, la Prefectura Gorj şi la Comisia pentru abuzuri a parlamentului. Controlul referitor la abuzurile comise de Caragea a fost derulat într-un târziu de către Direcția Control Intern al IGPR, controlul fiind coordonat de Ion Popescu, care și-a început cariera în Gorj, județul său de baștină. La IPJ Gorj a fost trimis Costel Giurcă ofițer specialist la DCI. Potrivit unor rapoarte ale ofițerilor IPJ Gorj, care au ajuns pe masa șefilor Poliției, anul trecut, după finalizarea raportului de control, Costel Giurcă și-a petrecut concediul în Gorj, alături de Salvador Caragea. Cât despre Ion Popescu, acesta a fost răsplătit de Caragea cu un post mai bun pentru fratele său, agent șef Adrian Popescu, polițist în cadrul IPJ Gorj. Așa cum reiese din documente,  postul i-a fost atribuit în mod “preferențial, netransparent, fără organizarea unui concurs”.

Pentru firme, o cheltuială suplimentara

Din punctul de vedere al firmelor, această lege va iniţia o nouă formă de taxă care va împovăra bugetul firmelor private.

Prevederile Legii 333/2003 vor obliga o gamă foarte largă de companii să plătească experţi în evaluare şi să cheltuiască sume importante de bani în vederea respectării noilor instrucţiuni. Conform autorităţilor, preţul unei expertize de risc nu a fost reglementat legal, fiind o piaţă liberă. Mai mult, în urma acestei evaluări de risc, toate firmele private, de la buticuri la mari companii, se pot trezi cu obligaţia de a contracta servicii de pază şi protecţie, ceea ce înseamnă costuri suplimentare, nejustificate în multe dintre cazuri sau care ar trebui să rămână la latitudinea companiei, nu să fie obligatorii prin lege.

Cu excepţia situaţiilor speciale, ordinea publică ar trebui să fie apanajul instituţiilor statului. Obligaţia pentru firme să contracteze servicii private de pază aruncă o lumină nefavorabilă asupra Ministerului Administraţiei şi Internelor, câtă vreme contribuabilii se aşteaptă ca siguranţa publică să fie asigurată de stat, iar nu să fie privatizată şi externalizată către companii de pază. În plus, în situaţia de fapt în care firmele sunt oricum încărcate de taxe şi de impozite mai mult decât în orice alt stat european, apariţia unei noi forme de impunere şi a unor cheltuieli suplimentare obligatorii este de prost augur şi va avea consecinţe economice nedorite.

 Radu Lupu