Un grup de deputati PSD au propus o serie de amendamente la Legea Urbanismului care ar sterge cu buretele progresele facute in acest domeniu in ultimii ani, Zonele istorice si turistice nu vor mai fi protejate de investitorii oportunisti, iar acestia pot construi in voie, avand nevoie de doar doua semnaturi pentru aprobarea proiectelor. Prefectura nu va mai putea anula avizele, iar intrarile in legalitate vor fi din nou la ordinea zilei.
Legea Urbanismului ar putea fi schimbata, la initiativa Comisiei de Administratie Publica si Amenajarea Teritoriului din Camera Deputatilor. Deputatii PSD, Antonella Marinescu si Eduard Martin, au propus mai multe amendamente contestate de ONG-uri. Potrivit acestora, noua lege ar readuce Romania la haosul urbanistic din anii '90 cand se putea construi orice oriunde.
Ce vor social-democratii
Amendamentele au fost prezentate de agentia HotNews. Una din modificari prevede ca Guvernul nu va mai face planurile de amenajare teritoriala pentru statiunile turistice de interes national si de pe coasta Marii Negre, acestea urmand sa fie facute de autoritatea locala. Prin articolul 32, realizarea planurilor urbanistice zonale pentru aceste zone a fost preluata de Executiv, prin Ministerul Dezvoltarii, in urma cu cativa ani pe motiv ca statiunile de pe malul Marii Negre au fost prost gestionate din punct de vedere urbanistic de primariile locale aparand blocuri pe plaja, in buza apei, constructii ilegale si cladiri noi care nu au nicio treaba cu contextul in care au fost amplasate, arata sursa citata. Ministerul Dezvoltarii era in proces de elaborare a unui Plan Urbanistic Zonal pentru tot litoralul Marii Negre, care ar fi urmat sa stabileasca un regulament de construire pentru toata zona.
Un alt amendament permite ca investitorii privati sa initieze Planuri Urbanistice Zonale in baza unui aviz de oportunitate semnat de arhitectul sef si primar. Pana acum, administratia locala era singura care poate initia PUZ-uri, cu exceptia documentatiilor care doreau aprobarea unor cartiere rezidentiale, hipermarketuri si parcuri industriale si tehnologice, respectiv proiecte mari ca dimensiune. Inainte ca legea sa interzica privatilor elaborarea de PUZ-uri, un investitor care avea un teren in centrul orasului putea sa faca un PUIZ la primarie si sa obtina aprobarea ca pe teren sa construiasca un bloc de 20 de etaje. Printr-un PUZ un investitor privat cere permisiunea de a construi pe terenul sau mai mult decat prevede regulamentul de construire al orasului. Deputatul PDL, Vasile Gherasim a propus ca investitorii privati sa nu poata modifica prin PUZ cu mai mult de 20 la suta indicatorii urbanistici de pe teren, amendamentul fiind sustinut si de Antonella Marinescu. Daca se doreste o modificare mai mare, aceasta poate fi facuta doar la initiativa autoritatii publice.
Prefectura, ciocul mic!
Deputatii au propus si ca Planul Urbanistic General sa nu mai aiba un termen de expirare. Potrivit Legii actuale PUG-ul putea fi prelungit cu maxim 3 ani de la data expirarii. La Cluj-Napoca se incearca elaborarea unui nou PUG de anul trecut, dar acesta nu a trecut inca de forul local. „Planul urbanistic general are atat caracter director si strategic, cat si caracter de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritoriala trebuie sa actualizeze Planul urbanistic general in functie de evolutia previzibila a factorilor sociali, geografici, economici, culturali si a necesitatilor locale”, se arata in amendamentul deputatilor Antonella Marinescu si Eduard Martin (PSD).
Acestia mai doresc eliminarea prevederii prin care Prefectul poate cere anularea unui Plan Urbanistic Zonal care nu respecta prevederile legale. Deputatii cer abrogarea urmatorului articol: „Anularea hotararilor de aprobare a documentatiilor de urbanism emise cu incalcarea prevederilor legale se cere, in conditiile legii, de prefect, in urma controlului de legalitate sau la sesizarea inspectorului general al Inspectoratului de Stat in Constructii, a arhitectului-sef al judetului sau a autoritatilor centrale de specialitate, in termenele prevazute de lege”. La Cluj-Napoca, Prefectura a ramas singura bariera in calea construirii blocului de 25 de etaje propus pe Calea Floresti de afaceristul Radu Vlas, care a primit aprobarea Primariei, dar a fost contestat de vecini si de Consiliul Judetean, care l-a reclamat la reprezentantul Executivului in teritoriu.
Una dintre cele mai controversate modificari se refera la permisiunea ca PUZ-urile neaprobate de autoritatea locala pana pe 1 ianuarie 2012, cand s-a modificat legea, sa poata relua traseul de avizare. La Cluj-Napoca, investitorii imobiliari s-au dat de ceasul mortii pentru a obtine intrarea in legalitate inainte de 1 februarie, iar liderii administratiei au cerut in repetate randuri ca aceasta practica sa nu mai fie legal posibila.
Locuinte de lux pe plaja
Criticile la adresa propunerilor de modificare a legii nu vin doar din partea societatii civile, ci si din partea opozitiei. Deputatul PDL Elena Udrea sustine ca modificarile propuse de USL la Legea Urbanismului sunt menite sa reintroduca sistemul de avizare „bazat pe spaga”, care ii avantajeaza pe cei bogati, care „vor putea sa construiasca zgarie-nori intre cladiri cochete de patrimoniu sau in parcuri”.
Udrea considera ca modificarea articolului 32 din lege este ideea primarului Constantei, Radu Mazare, in ideea in care „spaga pentru autorizarea unor blocuri de locuinte de lux ori hoteluri pe zona de plaja a statiunii Mamaia s-ar putea ridica la cateva milioane de euro”. Cu privire la acest aspect, parlamentara PDL „modificarea Articolului 32 din Legea Urbanismului ar anula progresele legislative realizate in ultimii ani si ne-ar putea intoarce la haosul imobiliar instalat imediat dupa revolutie”.
Diana Gabor
Prefectura sta in calea blocului de 25 de etaje
Blocul de 25 de etaje al omului de afaceri Radu Vlas , a carui construire a fost aprobata de comisia de urbanism a Primariei imediat dupa revenirea lui Emil Boc in functie, este contestat nu numai de cetatenii din zona, ci si de reprezentantii Consiliului Judetean (CJ) Cluj. Acestia din urma au analizat documentatia privind avizele date de urbanistii administratiei locale si au atras atentia asupra faptului ca aceasta este incompleta. In plus, presedintele CJ Horea Uioreanu a anuntat ca va depune o plangere la Prefectura in legatura cu acest proiect.
Desi avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU) si hotararea Consiliului Local, se raporteaza la un PUZ, in documentatia primita nu existau planse pentru un asemenea plan. „Nu stiu daca exista plansele unui PUZ, eu nu le-am vazut, desi eu am cerut toata documentatia care a stat la baza autorizarii acestui bloc”, a adaugat arhitectul sef al judetului.
Inca din prima sedinta de urbanism sub tutela lui Emil Boc, omul de afaceri Radu Vlas, cel care a primit de la fostul primar pe perioada primului sau mandat concesiunea Pietii Mihai Viteazul, cea mai importanta piata din oras, s-a ales si cu aprobarea pentru blocul-turn din Manastur.
Inghesuiala la intrari in legalitate
De la 1 februarie a intrat in vigoare ordonanta care modifica legea urbanismului si interzice intrarea in legalitate a constructiilor ridicate fara avizele necesare sau care nu respecta proiectul avizat de institutiile abilitate. In fata consilierilor locali au aparut, astfel, in ultima zi a lunii ianuarie, o serie de cereri de intrare in legalitate, dintre care aproape toate au fost aprobate, cu majoritatea voturilor puterii, in afara de proiectul imobiliar din cartierul Buna-Ziua, care nu corespunde nici de departe specificatiilor aprobate anterior.
Un exemplu de proiect controversat care a „scapat” in legalitate este cel al blocurilor ridicate fara autorizatie pe strada Negoiu – Dimitrie Gusti. Aceasta constructie a fost amendata in trecut de primarul Emil Boc cu suma maxima de 100.000, creand un precedent urmat de Sorin Apostu de sapte ori dupa investirea in functie. Anul trecut, proiectul a fost prezentat de trei ori in Comisia Tehnica de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU), o data in aprilie, si apoi din nou in septembrie si in decembrie. Documentatia nu avea nici o mentiune ca ar viza autorizarea unor constructii ilegale, asa ca a trecut fara probleme de votul CL, cu toate ca aprobarea initiala era pentru doua etaje, dar dezvoltatorul a ridicat 5.
