Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Integritate a fost declarată neconstituţională, după ce preşedintele Băsescu a înaintat o sesizare în acest sens Curţii Constituţionale. În plus, în raportul pe justiţie al Comisiei Europene, noua versiune a legii este criticată dur de oficialii europeni, care cer modificare sa. Preşedintele a cerut elaborarea unei noi variante a legii, una unitară care să cuprindă toate legile referitoare la funcţionare instituţiei şi a convocat o sesiune parlamentară extraordinară pentru discutarea acesteia.

Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI) a fost declarată neconstituţională în urma unei sesizări făcute de preşedinte şi ar putea fi modificată de Parlament în luna august. ”Eu am trimis către Parlament solicitarea de convocare în sesiune extraordinară. Probabil, Parlamentul se va reuni undeva la mijlocul lunii august, ceea ce e foarte bine, pentru ca au timp comisiile să lucreze", a declarat Traian Băsescu.
În solicitarea înaintată Parlamentului se cere şi analizarea a două alte proiecte de lege: cel pentru modificarea legii referitoare la organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi un act normativ privind măsurile pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Băsescu cere o Lege ANI unitară

Traian Băsescu a cerut Guvernului şi partidelor din Coaliţie să elaboreze o singură lege care să reglementeze funcţionarea ANI. „Sunt vreo trei-patru legi care concură la activitatea ANI. V-aş propune să aveţi în vedere cu ocazia întoarcerii la Parlament a legii să se facă o singura lege", a declarat preşedintele în cadrul şedinţei de Guvern. Acesta este de părere că raportul pe justiţie prezentat de Comisia Europeană (CE), care critică instabilitatea cu care se confruntă acum Agenţia Naţională pentru Integritate, nu este acceptată de ţara noastră din punctul de vedere al afirmaţiilor politice.
Legea ANI este criticată şi în raportul Comisiei Europene, mai ales versiunea adusă în Senat de Gyorgy Frunda, în care sunt desfiinţate comisiile de cercetare a averilor. Totodată, în această variantă a legii, declaraţiile de avere sunt depuse în două formulare, una confidenţială şi alta pentru publicare, aceasta din urmă cu o serie de elemente lipsă.

Legea nu respectă normele de tehnică legislativă

Potrivit motivării Curţii Constituţionale, cea mai recentă versiune a legii ANI nu respectă normele de tehnică legislativă, dar nici cele legate de conţinut, formă juridică, limbaj sau stil specifice unui act normativ. Un text legislativ trebuie să fie clar, fluent şi eligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, iar forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, atrag atenţia judecătorii Curţii Constituţionale. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care Curtea Constituţională a admis, în 19 iulie, sesizarea de neconstituţionalitate a celei mai recente forme a Legii ANI trecute prin Parlament.
Pe lângă faptul că tehnica legislativă prevăzută în Constituţie a fost încălcată, legea menţine în textul său prevederi care au fost deja declarate neconstituţionale. Curtea Constituţională reia, în cuprinsul deciziei ei, prevederile articolului 75 din Constituţie, referitor la tehnica de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului, informează Mediafax. Potrivit alineatului 4 al acestui articol, "În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Camera sesizată, care va decide definitiv în procedura de urgenţă". Curtea şi-a însuşit motivaţia preşedintelui Băsescu, cel care a sesizat Curtea după ce actul normativ i-a fost trimis pentru a doua oară spre promulgare. "Din prevederile regulamentare reiese că cea care are calitatea de cameră decizională în materia dreptului de proprietate privată, reglementată la articolul 44 alineatul (2) şi articolul 136 alineatul 5 din Constituţie, este Camera Deputaţilor", susţine Curtea că a reţinut din argumentele şefului statului.
În opinia preşedintelui, activitatea comisiilor de cercetare înfiinţate în scopul controlului modului de dobândire a averii ”are implicaţii directe asupra dreptului de proprietate privată al persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere. În aceste condiţii, Preşedintele României afirmă că dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenţa Senatului în calitate de primă Cameră sesizată şi a Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională”.

Elemente declarate anterior neconstituţionale

Curtea Constituţională a identificat în ultima formă a Legii ANI mai multe dintre elementele identificate anterior de judecătorii instanţei constituţionale ca fiind în contradicţie cu legea fundamentală. ”Decizia prin care Curtea Constituţională, în exercitarea controlului concret, posterior, admite excepţia de neconstituţionalitate este obligatorie şi produce efecte erga omnes şi nu numai inter partes litigantes. (…) Curtea constată că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România (…), autorităţile publice nu se bucură de nici o autonomie în raport cu dreptul", arată judecatorii Curţii Constitţtionale în motivarea deciziei potrivit căreia Legea ANI este neconstituţională.
Traian Băsescu a recomandat ca, după ce Consiliul Superior al Magistraturii îşi va da avizul asupra unui nou proiect al Legii ANI, care să reunească toate actele legislative referitoare la instituţie, să convoace o şedinţă extraordinară de guvern pentru ca proiectul să poată fi transmis cât mai rapid parlamentului.

Raportul CE pe justiţie impune modificarea Legii ANI

Preşedintele a citat din raportul CE pe justiţie, care constată că ”noua Lege ANI subminează grav eficacitatea procesului de verificare, de sancţionare şi de confiscare a bunurilor nejustificate şi nu este conformă cu angajamentele asumate de România la momentul aderării". Şeful statului a menţionat că raportul CE conţine o formulare potrivit căreia, în mod clar, Parlamentul şi Guvernul au responsabilitatea de a modifica legea care a fost declarată neconstituţională, dar în condiţiile angajamentelor luate de România la momentul aderării la UE.
Preşedintele Camerei Deputaţiolor, Roberta Anastase, a anunţat că sesiunea extraordinară cerută de şeful statului va avea loc cel mai probabil în prima parte a lunii august. Sesiunea extraordinară a Parlamentului are loc în urma publicării raportului pe justiţie al Comisiei Europene. Dezbaterile vor viza în principal legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, declarată neconstituţională în urma sesizării preşedintelui.
Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat convingerea că toţi politicienii, atât de la putere, cât şi din opoziţie, vor găsi formula ca noua Lege  ANI să acopere angajamentele asumate la aderare României în UE. CE a menţionat în raportul pe justiţiei ”corectarea legii ANI în conformitate cu angajamentele asumate la momentul aderării (…) agenţia trebuie să fie eficientă în prevenirea şi pedepsirea corupţiei prin pronunţarea unei decizii cu caracter obligatoriu privind averile nesjustificate, pe baza cărora să poată aplica sancţiuni”. Preşedintele le-a mai atras atenţia membrilor cabinetului că, în perspectiva acestui raport, este riscant ca în baza unor cotaţii negative să existe state care să pună sub semnul întrebării inclusiv intrarea României în Spaţiul Schegen.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here