O nouă plângere penală vizează familia Turdean de la Farmec

Familia Turdean are o nouă plângere penală în care este acuzată de contestatarul Janos Tothfalusi de infracţiuni economice. Tothfalusi a făcut plângere penală, procurorii au dat verdictul de neîncepere a urmăririi penale, iar clujeanul a contestat acest rezultat la Tribunalul Cluj. Pentru fostul director al Farmec, Liviu Turdean, nu este prima dată când este acuzat de acest gen de infracţiuni, însă până acum nu a suferit nicio condamnare. De-a lungul timpului, el a fost “spălat” de toate acuzațiile care i s-au adus prin simplul motiv că procesele au durat atât de mult că faptele s-au prescris. În momentul de față, la conducerea Farmec se află Mircea și Horea, fii lui Turdean.

De mulţi ani, familia Turdean controlează compania de cosmetice Farmec, însă “hegemonia” este contestată de Janos Tothfalusi. Acesta din urmă a fost coleg cu Liviu Turdean, precum şi unul dintre membrii fondatori şi acţionari ai Băncii Transilvania. Conform lui Tothfalusi, o parte din banii cu ajutorul cărora familia Turdean a preluat controlul fabricii au fost ai lui.

După câteva procese civile, în care Tothfalusi a încercat să demonstreze ceea ce afirmă, acum urmează şi un proces penal în care Liviu Mircea Turdean, Liviu Turdean, Ioana Turdean şi Horea Turdean sunt acuzaţi de infracţiuni economice. În urma plângerii depuse de Tothfalusi, procurorii au considerat că şefii Farmec nu se fac vinovaţi de nimic, însă el a contestat deciziile de neîncepere a urmăririi penale la Tribunal. Astfel, în momentul de faţă, chiar dacă este în fază incipientă, procesul de “plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată”, se află la primele termene.

Practic, în acest proces, clujeanul are pretenţii faţă de peste 200.000 de acţiuni ale companiei în baza a mai multe convenţii semnate de cei patru membri ai familiei Turdean, de la care a cumpărat acţiunile în perioada 2003-2005, la un preţ de 2,5 lei / acţiune, pentru care a primit dividende.

Afaceri mari şi cai la fel 

Însă, familia Turdean a ştiut să îşi cultive relaţiile din cadrul justiţiei clujene. Liviu Turdean este prieten cu fostul judecător al Curţii de Apel Cluj, Gheorghe Buta, care a fost coleg cu Adrian Bordea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, Ioan F. Pop, unul dintre avocaţii Farmec, a fost preşedinte al Tribunalului Cluj. De asemenea, conform unor surse judiciare, pe vremea când Liviu Turdean era directorul general al Farmec SA, el a ajutat-o pe soţia judecătorului Buta să obţină spaţiul necesar pentru cabinetul notarial aflat lângă Tribunalul din Cluj. Acest lucru s-a întâmplat pe vremea când Gheorghe Funar era primarul oraşului. De asemenea, şi fost preşedinte al Curţii de Apel Cluj, Viorel Virgil Andreieş, se numără printre cei care fac parte din cercul de apropiaţi al judecătorul Gheorghe Buta.

Liviu Turdean a mai avut probleme în justiţie, dar toate acestea s-au terminat cu bine pentru fostul director de la Farmec.

În 2005, el a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, care îl acuzau de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, emiterea de noi acţiuni în schimbul aporturilor de numerar înainte ca acţiunile precedente să fi fost achitate în întregime şi folosirea în adunările generale de acţiuni nesubscrise. Alături de el au mai fost acuzați fiul lui, Mircea, precum și KEVORKIAN MARIN, PANTEA PETRU și alții. După circa 2 ani, instanța de fond îi condamnă cu suspendare pe cei din lotul “Farmec”, dar ei fac apel însă magistrații Tribunalului București mențin aceeași sentință. Nemulțumit de faptul că magistrații au dat același verdict, clujenii fac recurs care se judecă la Curtea de Apel București, unde judecătorii, la începutul anului 2010, îi “spală” de toate acuzațiile: “încetează procesul penal pornit împotriva inculpaţilor Turdean Liviu şi Kevorkian Marin pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 178 din Legea nr. 141/1997 şi respectiv art. 26 raportat la art. 178 din Legea nr. 141/1997, ca urmare a intervenţiei prescripţiei speciale a răspunderii penale”, arată soluția definitivă a celei de-a treia instanțe.

Procese speciale

În procesele civile, magistraţii au acceptat cererile venite din partea familiei Turdean de a judeca cu uşile închise.

În primul proces, în care TOTHFALUSI JANOS cere să fie înscris în tabelul acționarilor Farmec cu circa 200.000 de acțiuni, magistrații au declarat ședința secretă din cauza “notorietății” pe care acest dosar a dobândit-o.

Pe de altă parte, TOTHFALUSI a cerut strămutarea procesului la o altă instanţă, iar acum se aşteaptă verdictul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). “Ia act de suspendarea judecării prezentului dosar, suspendare dispusă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 4501/1/2013 până la data de 05.11.2013, data soluţionării cererii de strămutare a judecării acţiunii formulate de către reclamantul T.J. în contradictoriu cu pârâţii T.M.L., T.L., T.I.V., T.O.H.şi SC F.SA, privind şi pe intervenientul în interesul pârâtei SC F. SA, O.N.C., având ca obiect acţiune în constatare”, se arată în soluţie.

Cei implicaţi în aceste dispute nu au putut fi contactaţi de reporterii Gazeta de Cluj pentru a îşi exprima punctul de vedere.

Cearta între acţionarii Farmec

În 1995, familia Turdean, care controla societatea Farmec SA a luat o hotărâre prin care acțiunile companiei puteau fi tranzacționate doar între acționari.

„Societatea fiind de tip închis, acţiunile nominative sunt cesibile numai între acţionari. Acţionarii care doresc să cesioneze acţiunile sunt obligaţi să notifice în scris Consiliul de Administraţie al societăţii, iar acesta va aduce la cunoştinţa celorlalţi acţionari această intenţie prin afişarea ofertei de cesionare la sediul societăţii. Notificarea are valoare de ofertă irevocabilă şi are ca scop aducerea la cunoştinţa acţionarilor a intenţiei de cesiune. Acţiunile dobândite în condiţiile prezentului act constitutiv pot fi transmise către terţi numai prin moştenire legală”, arată hotărârea AGA a Farmec contestată în instanță

Pe de altă parte, acționarii SC Farmec susțin în cadrul procesului cu TOTHFALUSI că nu puteau vinde acțiunile din cauza unei hotărâri judecătoreşti a ÎCCJ. Prin decizia Înaltei Curți s-a dispus, la data de 3 iulie 2008 anularea emisiunii de acțiuni din anul 2004. Drept urmare, membrii familiei Turdean nu mai erau în măsură să transcrie acțiunile respective pe numele lui Tothfalusi Janos, de vreme ce întreaga procedură de dobândire a acțiunilor a fost anulată.

Răzvan Robu