Dezbaterea privind reducerea numărului de ore de istorie și geografie în licee stârnește reacții puternice și la Cluj. În timp ce președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, alături de decani și profesori de la 12 facultăți de Istorie din țară, avertizează că o astfel de măsură ar putea avea consecințe grave asupra formării civice și culturale a tinerilor, mai mulți directori de licee clujene se alătură criticilor.

Directorii de la cele mai bune licee românești din Cluj-Napoca: Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu, Colegiul Național Emil Racoviță și Liceul Teoretic „Lucian Blaga” atrag atenția că istoria și geografia sunt materii esențiale în dezvoltarea gândirii critice și a identității naționale, iar eliminarea acestora din trunchiul comun în clasele a XI-a și a XII-a ar lăsa elevii fără repere fundamentale despre democrație și societate.

Nesimțirea maghiarilor de la liceele Clujene

În schimb, directorii de la liceele maghiare din Cluj au avut cu totul alte păreri în legătură cu această propunere de lege. De la Liceul Teoretic Báthory István, secretara instituției ne-a răspuns inițial în limba maghiară, apoi ne-a spus că directoarea instituției nu vorbește cu presa. Am mai sunat-o o dată să vedem cu cine am avut plăcerea de a discuta, aceasta ne-a întrebat dacă am auzit de GDPR, nu ne-a spus dacă directoarea Schuller Hajnal își asumă vorbele secretarei și ne-a închis telefonul în nas. Având în vedere că Liceul Teoretic Báthory István este o instituție de stat, suntem foarte curioși de părerea inspectoratului în legătură cu afirmațiile persoanelor responsabile de acest liceu.

De asemenea, i-am contactat și pe cei de la Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” din Cluj-Napoca, unde directorul, prof. Vörös Alpár István Vita, nu ne-a înțeles întrebarea și a continuat să ne spună, timp de 10 minute, într-o română maghiarizată, că, dacă istoria și geografia vor fi materii de bac, copiii vor face materiile.

E interesantă această propunere de reformă a educației dacă stăm să ne gândim la liceele maghiare din Cluj, căci, logic vorbind, de ce ar mai învăța maghiarii de la noi din țară istoria și geografia României?

Directorii liceelor din Cluj au luat o poziție în dezbaterea publică

Directoarea Liceului Teoretic Nicolae Bălcescu, Marina Zamfir, a declarat pentru Gazeta de Cluj: „În cadrul specializării matematică-informatică, studiul istoriei nu va fi eliminat, ci va include teme esențiale precum istoria Holocaustului și a comunității evreiești, iar în clasa a XII-a, istoria regimului comunist. Totuși, în eventualitatea în care anumite capitole vor fi excluse din programa obligatorie, vom iniția demersuri pentru introducerea unor discipline opționale dedicate istoriei și geografiei României. Astfel, elevii care doresc să aprofundeze aceste subiecte vor avea posibilitatea de a le studia în continuare, asigurându-se un acces constant la cunoașterea trecutului național.”

Directorul Colegiului Național Emil Racoviță Adrian Magdaș, a declarat pentru Gazeta de Cluj: „Planurile-cadru au fost elaborate conform unui principiu bine definit, având ca scop intensificarea pregătirii în domeniile de specializare. Precum, în cazul filologiei, spre exemplu, matematica este eliminată din programa clasei a XI-a. Totuși, consider că această schimbare poate fi compensată prin introducerea unor discipline opționale, oferite la inițiativa conducerii liceelor, menite să acopere eventualele lacune educaționale. În prezent, aceste modificări se află în stadiul de proiect și sunt supuse dezbaterii publice. Spre deosebire de alte inițiative similare, de această dată observ o reală implicare și un interes semnificativ, ceea ce reprezintă un semn pozitiv pentru evoluția sistemului educațional.”

„Liceul Teoretic Báthory István nu oferă declarații presei. Directoarea instituției, Schuller Hajnal , nu dorește să comenteze pe această temă”, ne-a transmis secretara liceului, inițial în limba maghiară.

Dezbaterea privind reducerea numărului de ore de istorie și geografie în licee a scos la iveală nu doar diferențele de opinie dintre cadrele didactice, ci și abordările contrastante ale unităților de învățământ din Cluj-Napoca. În timp ce directorii liceelor românești subliniază importanța acestor materii pentru formarea civică și culturală a elevilor, reprezentanții liceelor maghiare fie au evitat răspunsurile clare, fie au preferat să adopte o atitudine sfidătoare față de presă.

Citește și: Singurii beneficiari reali ai căminelor culturale din Cluj sunt firmele de casă ale primăriilor

4 COMENTARII

  1. Nu d.Misu!Ungaria a investit un miliard de euro în România,prin ceva ong-,scopul a fost că banii sa nu poată fi urmăriți de fiscul român.Oricum,fiscul nici nu avea intenția.Multi au ajuns la politicienii din Romania cu scopul de a le adormi patriotismul .Acuma a venit scadenta .De ce credeți că multi primari din Ardeal încearcă să elimine românescul din zona ?Ex:Oradea,Cluj,Turda,Deva nemaivorbind de zonele unde au trăit secuii!

    • Dacă au noroc, vor alege să studieze Istoria și Geografia după una dintre programele (există numeroase) din alte țări, mult mai europene, mult mai orientate spre dezvoltarea gândirii, nu șabloanele propagandistice propagate de propagandiștii naționaliști care -cică- fac Istorie în România.

  2. Nici măcar liceele private care predau în maghiara, germana, sârbă, turca, etc….nu ar trebui sa aiba voie (prin lege) sa nu predea istoria si geografia romanilor. Trăiești in Romania. Înveți la perfecție limba romana, istoria și geografia tarii indiferent de etni din care faci parte. Nu accepți aceasta lege ați ridic autorizația de funcționare pe teritoriul întregii tari. Cine se crede lunaticul asta de David? Șef peste cabinetul pavilionului psihiatrilor de la UDMR partid? Asta o fi pretin cu pidos Nincul Harari? De unde adunați toți loserii ăștia progresisti? Din organizațiile „open society” a degeneratilod SOS (Soros,OVoma, Schwa ). Shove it DA VID.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.