O nouă propunere de modificare a Legii ANI pe masa Ministerului Justiţiei

Mai mulţi şefi de Consilii Judeţene, dar şi primari ai USL au fost declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), deoarece fac parte din consiliile de administraţie ale societăţilor aflate în subordinea lor. Vicepremierul Liviu Dragnea a depus pentru avizare, la Ministerul Justiţiei, o nouă propunere de modificare a Legii ANI pentru a salva fotoliile aleşilor USL.

Modificarea legii ANI este cerută cu insistenţă de liderii PNL şi PSD din teritoriu, mulţi dintre ei temându-se că îşi vor pierde mandatul din cauza aplicării legii. Potrivit legii 161/2003 funcţia de primar sau preşedinte al Consiliului Judeţean este incompatibilă cu funcţia de membru al Consiliului de Administraţie sau orice funcţie de conducere la regiile autonome de interes local sau naţional, la companiile şi societăţile naţionale precum şi la instituţiile publice. De asemenea, articolul 87 litera f  prevede că funcţia de primar sau preşedinte de CJ este incompatibilă cu „funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”.

În nenumărate rânduri, la şedinţele conducerii PNL şi PSD, subiectul modificării legii ANI a fost intens dezbătut, speranţele tuturor fiind în vicepremierul Liviu Dragnea. Potrivit liderilor USL din teritoriu, Dragnea le-a promis că în această toamnă, Guvernul va veni cu o modificare la legea ANI, prin care situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese să fie mai clar reglementate. Zis şi făcut. Pe 25 iulie vicepremierul Liviu Dragnea declara că „în urmă cu două luni am iniţiat un act normativ pentru modificarea legii ANI care este acum la Ministerul Justiţiei”.

Prima încercare, eşuată

Pe 6 august 2013, Ministerul Justiţiei informa că proiectul de modificare a legii incompatibilităţilor, propus de vicepremierul Dragnea, a primit aviz negativ. „Faţă de această împrejurare, Ministerul Justiţiei a emis puncte de vedere prin care s-a apreciat că nu sunt argumente pertinente pentru susţinerea propunerii de modificare legislativă”, se arată în răspunsul Ministerului de Justiţie.

Două zile mai târziu, premierul Victor Ponta preciza că jumătate dintre primari sunt în situaţie de incompatibilitate după datele ANI şi susţinea că trebuie găsită o „soluţie legislativă corectă”, care să ţină cont şi de punctul de vedere al Comisiei Europene şi al Agenţiei Naţionale de Integritate.

Efectul Tratatului de la Nisa asupra legii ANI

„Soluţia legislativă corectă” a fost găsită de Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, social-democratul Nicuşor Constantinescu, pe care îl ardea la degete situaţia de incompatibilitate declarată de ANI. Găselniţa lui Constantinescu este invocarea Tratatului de la Nisa, care acordă întâietate unei legi europene faţă de o lege naţională, în cazul în care acestea se contrazic. Dacă se dovedeşte a fi aşa, aceasta ar conduce la suspendarea proceselor şi la mutarea speţei la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, al cărei verdict are efect retroactiv.

„În cazul de faţă… legea ANI contrazice legea europeană. Legea ANI interzice aleşilor locali să reprezinte comunităţile în structurile asociaţiilor de dezvoltare şi ale companiilor regionale care dezvoltă comunităţile, în cazul de faţă apă, RAJA, pe când legea europeană spune că este obligatoriu ca un ales local să fie reprezentant al comunităţii care l-a ales şi l-a votat în structurile respective. Tot Tratatul de la Nisa spune şi care este procedura în situaţia în care există această incompatibilitate între legea europeană şi legea unei ţări, în cazul de faţă legea ANI. Instanţa de judecată a ţării respective este obligată să trimită dosarul la Curtea de la Luxemburg, singură care are abilitarea să judece aceste contradicţii”, a declarat Nicuşor Constantinescu pentru presă.

USL speră că a doua oară e cu noroc

Ca urmare, vicepremierul Liviu Dragnea a depus pentru avizare, la Ministerul Justiţiei, o nouă propunere de modificare a Legii Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel încât primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să poată face parte din structurile de conducere a regiilor locale. Conform reprezentantului APADOR-CH, Maria Nicoleta Andreescu, proiectul de modificarea a legii trebuie să fie făcut public pe site-ul Ministerului Justiţiei şi să fie supus dezbaterii publice. Conform Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, este ilegală avizarea proiectului fără dezbate publică, însă, spune Andreescu, deşi legea impune obligativitatea dezbaterii, nu stabileşte sancţiuni în cazul acest principiu este încălcat, singura cale de atac fiind în contencios.

Imbatabila logică a lui Mazăre

„Sunt nişte căcăcioşi, în sensul de fricoşi”, a afirmat primarul Radu Mazăre despre faptul că prima iniţiativă a lui Dragnea a fost avizată negativ de Ministerul Justiţiei. El a spus că va ridica problema în Comitetul Executiv al PSD. „Dacă eram premier şi îmi dădea Ministerul Justiţiei în cazul acesta aviz negativ îl schimbam pe cel care dădea avizul. Ce e aşa complicat?”, a spus cu autoritate presei primarul Constanţei. Despre aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică nici nu se pune problema pentru domnul primar. Argumentul lui Mazăre prin care ne convinge că este normal ca un ales local să reprezinte comunitatea  într-o regie locală dovedeşte o logică de cristal. „Nu le poate reprezenta un şofer”, spune edilul Constanţei.

Avem şi noi faliţii noştri

Săptămâna trecută, ANI a constatat existența stării de incompatibilitate şi săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în cazul lui Gheorghe Şurubaru, viceprimarul Municipiului Cluj-Napoca. Acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 22 iunie 2010 – 30 mai 2013, întrucât a deţinut, simultan, funcţia de viceprimar al Municipiului Cluj-Napoca şi calitatea de administrator al SC Euro Divers SRL. De asemenea, întrucât a omis menţionarea în declaraţiile de interese depuse în luna iulie 2012 a calităţilor deţinute în cadrul  SC Euro Divers SRL, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către Gheorghe Şurubaru a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de dispoziţiile art. 292 din Codul Penal al României.

Crina Crainic