Sfârșitul anului 2023 nu a fost de bun augur pentru primarul Clujului, până recent norocosul Emil Boc. Norocos pentru că a ajuns de june, repejor și ușor în funcții importante (șef UASCR pe UBB și pe Centrul Universitar Cluj în ultimii ani ai regimului comunist, apoi deputat, primar de Cluj, președinte al PDL și premier al României) profitând de valurile și de accidentele istoriei, cel mai mult de accidentul numit Traian Băsescu.
Interdicție la Cotroceni și sperietură cu DNA
Moțul (până la proba contrarie) aflat la al cincilea mandat de primar al Clujului nu s-a afirmat ca luptător pentru libertate și dreptate, ca și veneratul crai al Munților Apuseni, marele erou național Avram Iancu. Nu a creat în jurul său vreo emulație de idei și nu a adunat sau promovat oameni performanți, onești și competenți. Cu tot doctoratul său în filozofie politică (că pe cel în drept constituțional nu a fost în stare să-l ia, fiind căzut de eminentul și intransigentul profesor Ioan Deleanu), nu a reușit să depășească condiția de aparatcik postcomunist pe care i-o prefigura tinerețea utecistă în care i-a avut drept idoli pe Nicu Ceaușescu și pe Ioan Rus (șeful său local de la Cluj). Se pare că nu întâmplător l-a avut îndrumător de doctorat pe un ideolog cunoscut al bolșevismului (profesorul Nicolae/Miklos Kallos ), forma cea mai atroce a comunismului. Bolșevic în crez și în miez, marele cosaș din Călățele vrea să-și creeze o imagine cool în rândul tinerilor prin paradele anuale pe care le face la festivalul muzical Untold, dar nu cred că a auzit sau, dacă a auzit, că a înțeles muzica contestatară și militantă din a generației sale (Bob Dylan, Joan Baez, John Lennon, Jim Morisson, Pink Floyd, Oueen, Deep Purple, Led Zepellin ș.a.). În primul rând pentru că nu a avut voie de la tovarășii mai suspuși, remarcându-se din liceu și din facultate drept un yesman împătimit.
În anul recent încheiat, cel mai mult l-a afectat și l-a deranjat pe tot mai închipuitul voievod al Clujului avertismentul coproducție SRI-CIA că nu are voie să candideze pentru funcția de președinte al României în anul electoral 2024, figurând pe o listă cu interziși constituită din cei mai apropiați colaboratori sau slujitori politici ai fostului președinte Traian Băsescu (care l-a catalogat la un moment dat drept ,,unitatea de măsură a onestității”). În cursul anului trecut foștii grei portocalii care s-au înfruptat din borcanul cu miere al guvernării Boc au avut cel puțin două întruniri în care a fost proclamată și aclamată candidatura prezidențială a titanului utecist de la Cluj. Lui Boc i s-a tăiat însă orice avânt, spunându-i-se clar că nu va putea candida din partea PNL, dat fiind că (inclusiv amicul și concitadinul său Rareș Bogdan a dat pe goarnă) candidatul prezidențial preferat al principalului nostru partener strategic este liderul impus al acestui partid, generalul Nicolae Ciucă (actualmente al doilea om în stat, ca președinte al Senatului), care nu mai este al nostru de multă vreme. Nu întâmplător acesta a absolvit un curs de specializare la celebra academie militară americană West Point, unde zic gurile rele că s-ar fi remarcat doar prin engleza sa cu accent caracalean. Nu întâmplător a devenit comandantul unui batalion românesc trimis în Irak, perioadă în care i s-a creat legenda participării la o bătălie victorioasă în Nassiria. Nu întâmplător a ajuns apoi șef al Marelui Stat Major General, ministru al Apărării Naționale, președinte al PNL, prim-ministru al Guvernului României și președinte al Senatului.
Revoltat că meritocrația a ajuns o vorbă în vânt și la superpartenerii noștri americani, Boc a anunțat că va candida atunci pentru Palatul Cotroceni din partea PMP, formațiune zămislită de Traian Băsescu și pupila sa blondă Elena Udrea. Numai că avea să constate că acest partiduleț de strânsură nu se mai află sub controlul cuplului Băsescu-Udrea, ci al perechii Eugen Tomac-Ioana Constantin, alias Ionica. Pentru a i se reteza orice gând prezidențial, edilul șef al Clujului a fost citat în septembrie la serviciul teritorial Cluj-Napoca al DNA, unde a fost deschis un dosar privind posibile fapte de corupție săvârșite de angajați ai Direcției de Urbanism din cadrul primăriei clujene în legătură cu eliberarea autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism. Boc nu s-a prezentat, uitând probabil că fosta sa colegă de facultate Codruța Lascu, ulterior Kovesi, a plecat la Parchetul European, iar DNA Cluj nu se mai află sub influența lui Daniel Morar și a pupilelor sale Laura Oprean și Elena Botezan, și s-a trezit recitat cu mandat de aducere, astfel că nu a mai avut încotro și s-a prezentat să dea cu subsemnatul. Nu întâmplător, unii angajați ai primăriei și-au adus brusc aminte că ar fi primit anumite comenzi verbale de la șeful lor cel mare.
Boc a ajuns la patru case, ca Năstase
După acest duș rece, fostului premier Emil Boc i s-a transmis că nu mai are voie să candideze nici pentru al șaselea mandat de primar al Clujului, dându-i-se de înțeles că-și poate încheia cariera politică la Bruxelles, în Parlamentul European, devenit de o vreme un fel de cimitir al elefanților (Vasile Blaga, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Cristian Bușoi, Corina Crețu, Dan Nica, Maria Grapini ș.a.). Aproape concomitent, tot mai mulți taximetriști, ospătari, vânzători, frizeri, canale de comunicare folosite mai mult sau mai puțin în orb de serviciile secrete, au început să vorbească de casele, amantele sau afacerile lui Boc. Astfel, s-a lansat că vila cumpărată de Boc de la o polițistă locală în satul de lux Câmpenești , situat la periferia Clujului, pe raza comunei Apahida, aproape de aeroport, ar fi costat mai mult decât suma servită presei aservite de către edilul șef de la poalele Feleacului (115.000 de euro). Casa este situată în apropierea unui lac (spre care are o terasă mare), într-o zonă denumită ,,strada polițiștilor”. Este înregistrată la Primăria comunei Apahida cu o suprafață construită de 105 mp și are două nivele și un teren aferent de 1000 mp, ce include o mică livadă. După ce a cumpărat casa cu trei ani în urmă, primarul Boc ,,a livrat-o” în exclusivitate unei publicații clujene extrem de binevoitoare, care a ținut să precizeze în titlu că nu e palat. Deși nu a spus și nu a scris nimeni că ar fi un palat. Nici nu este un palat, dar este o vilă spațioasă și arătoasă pe care nu și-o permit mulți români.
Totodată, a apărut cârteala că, deși încearcă să-i amețească pe clujeni de vreo două decenii că este un primar onest și modest, care locuiește cu familia (soția și două fiice) într-un simplu apartament de bloc, în realitate se desfată în două apartamente spațioase pe care le-a unit, situate într-un bloc mai simandicos din Piața Zorilor/cartierul Zorilor, aproape de zona medicală și rezidențială de lângă Grădina Botanică. Blocul în care locuiește a fost reabilitat energetic cu fonduri europene, prin programul REGIO. În declarația de avere a edilului clujean sunt trecute două apartamente distincte. O afacere imobiliară mai puțin cunoscută a primarului de Cluj este că a cadorisit-o, cu câțiva ani în urmă, cu o casă șic pe fiica sa mai mare, Cezara, care a absolvit Dreptul la UBB în 2020 și a devenit notăriță, după ce inițial a vrut să ajungă procuror sau avocat. Casa a fost construită după 1990 în curtea interioară a blocului nr. 38-40 de pe strada Horea, situat vizavi de Facultatea de Litere a UBB, unde lucrează, de vreo trei decenii, distinsa soție a edilului, care are gradul didactic de lector universitar. În curtea respectivă a fost construit un imobil nou P+2, cu apartamente de lux, iar, în spatele acestuia, au fost edificate două case, dintre care una a fost renovată mai recent. Potrivit surselor noastre, cu vreo trei ani în urmă, la locuința fiicei au fost efectuate unele lucrări de renovare, inclusiv de canalizare, fiind înlocuită conducta de apă, iar acest fapt a stârnit nemulțumirea unor vecini, dar oamenii primarului au reușit să pună batista pe țambal. Urmele lucrării de canalizare sunt vizibile și acum. Alături de cele două apartamente reunite din Piața Zorilor, de casa din Câmpenești și de casa din Cluj, familia Boc deține o casă de vacanță în satul Călățele, localitatea natală din Munții Apuseni.
Valer Marian
