Noul Cod Civil înlănţuie jurnaliştii

Noile variante ale Codurilor Civil, Penal, de Procedură Civilă şi de Procedură Penală au fost trimise în Parlament pentru a fi dezbatute. Totuşi, respectivele proiecte încalcă o serie de prevederi pe care România s-a angajat să le respecte odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Unul dintre articolele din noul Cod Civil care a stârnit nemulţumirea jurnalistilor este cel care prevede dreptul la imagine, la libertatea presei şi la repararea prejudiciului patrimonial şi nepatrimonial. Prevederile din proiectul noului Cod Civil încalcă o serie de directive impuse de Comisia Europeană, dar şi dispoziţii ale CEDO. Societatea civilă şi asociaţiile jurnaliştilor din România au protestat vehement, dar, din păcate, guvernanţii “o dau pe după vişin”.   

Libertăţi îngrădite

Noul Cod Civil, elaborat de Ministerul Justiţiei prevede, pe langă dreptul la libertatea presei sau dreptul la replică, şi dreptul la repararea prejudiciului patrimonial şi nepatrimonial, ca urmare a informaţiilor greşite apărute în mass-media, a declarat ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, la începutul sedinţei de Guvern în care a fost adoptat Codul. Predoiu a precizat că noul Cod Civil va statua libertatea presei, dar va introduce şi reglementări legate de dreptul la imagine şi de repararea prejudiciului cauzat imaginii unei persoane. "În cartea I, referitoare la persoană, sunt introduse o serie de dispoziţii legate de protecţia drepturilor fundamentale, printre care şi dreptul la imagine, la libertatea presei şi la repararea prejudiciului patrimonial şi nepatrimonial ca urmare a unor informaţii greşite apărute în presa audiovizuală, inclusiv dreptul la replică. Aceste drepturi au fost introduse ca urmare a unor convenţii internaţionale", a anunţat ministrul Justiţiei. Predoiu a explicat că actualul Cod Civil, care datează din 1865, nu se mai aplică decât în proporţie de 20 – 25% de foarte mulţi ani. Acesta a afirmat că proiecte privind inlocuirea actualelor reglementări au existat şi înainte de 1989, dar specialiştii în drept din acea perioadă au amânat adoptarea unui nou proiect de Cod Civil "in mod deliberat", în condiţiile în care ar fi fost influenţat de bazele dreptului civil sovietic. "Marii noştri profesori din perioada 1945 – 1990 au considerat că este mult mai bine să rămânem cu Codul de la 1865, care era mai aproape de realităţile noastre sociale. Aceasta este explicaţia pentru care acest cod nu a fost adoptat înainte de 1989", a declarat ministrul.

Temniţa gazetarilor

Articolele 263 – 274 din noul Cod Civil, care reglementează activitatea de presă, consemnează că “jurnaliştii pot fi condamnaţi dacă publică informaţii greşite, legea facând referire de "fapte inexacte" şi "fapte neadevărate". Deşi nu este normal să fie pedepsit un jurnalist pentru o informaţie greşită, ci numai dacă se demonstrează că a acţionat cu intenţia de a aduce un prejudiciu, în noul Cod nu se face distincţia între o informaţie preluată de jurnalist dintr-o sursă oficială şi credibilă şi o informaţie falsă, publicată în necunoştinţă de cauză sau chiar din rea-voinţă. Acest lucru constituie o aberaţie, în condiţiile în care jurnalistul este obligat, prin aceste articole, să demonstreze adevărul absolut. Mai mult, jurnaliştii vor putea fi denigraţi în presă. Deşi Codul Deontologic al Jurnalistului consemnează că “dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă”, noul Con Civil prevede ca instituţiile de presă au obligaţia de a răspunde în două zile pretenţiilor oricărei persoane care va cere drept la replică sau drept la rectificare şi că acestea vor fi publicate “nu mai târziu de trei zile de la data aprobării”. În caz de refuz, se poate cere instanţei obligarea la publicarea replicii şi luarea unor "măsuri de apărare". Procesul va fi judecat potrivit prevederilor referitoare la ordonanţa prezidentiala şi în şedinţe nepublice. Cine nu va respecta ordonanţa prezidenţială va răspunde penal pentru infracţiunea de nerespectare a unei hotărâri judecătoreşti. Noul Cod Civil prevede posibilitatea ca persoana ce se consideră lezată să ceară oricând instanţei "sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulaţie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvîrşirea faptei prejudiciabile"; obligarea autorului la plata de bani către o asociaţie de binefacere; obligarea la publicarea hotărârii de condamnare. În ceea ce priveşte replica, se prevede că aceasta trebuie publicată integral, "fără să fie alterată, truchiată ori modificată". Cu alte cuvinte, dacă ziaristul primeşte un drept la replică care să fie de mărimea a două pagini din ziar, acesta trebuie publicat. Mai mult, respectivul drept la replică trebuie pubicat, chiar dacă acesta conţine jigniri grosolane sau injurii la limita decenţei umane. Totuşi, nu se prevede sub nicio formă repararea prejudiciului produs jurnaliştilor, în caz de procese intentate nejustificat sau în cazurile în care activitatea le este interzisă vremelnic, prin ordonanţă prezidenţială, chiar dacă, ulterior, după judecarea procesului, se va dovedi nevinovăţia acestora. Incriminat este şi articolul care lasă la latitudinea judecătorului să dispună sechestrarea şi ştergerea datelor din computerul unui jurnalist, în cazul în care instanţa este sesizată.

Societatea civilă reacţionează

Propunerile de modificare a Codului Civil au provocat reacţii puternice din partea instituţiilor mass-media. Prevederile noului Cod Civil au mai fost aspru criticate de Clubul Român de Presă, Asociaţia Jurnaliştilor din România şi Federaţia sindicală Media Sind. Uniunea Sindicală MediaSind susţine că ziariştii nu au fost consultaţi la elaborarea noului cod care instituie prevederi aberante, menite să restricţioneze accesul cetăţeanului la informaţii de interes public. Mai mult, jurnaliştii vor fi obligaţi să-şi divulge sursele – lucru interzis de Codul Deontologic şi de către dispoziţiile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Preşedintele Media Sind, Cristi Godinac anunţă că în cazul în care Codul Civil nu va fi retras din Parlament, jurnaliştii vor demara acţiuni de protest pe plan intern şi internaţional. În aceeaşi ordine de idei, Clubul Român de Presă protestează faţă de opacitatea şi birocraţia dovedite de Guvernul Romaniei şi Ministerul Justiţiei în aprobarea modificărilor la Codul Civil care privesc activitatea în mass-media. Aceştia consideră că prin acest mod de acţiune Guvernul României şi Ministerul Justiţiei au transmis un mesaj negativ, ignorand jurnaliştii, oamenii de presă, asociaţiile profesionale din industria mass-media, în procesul de elaborare a unor reglementări care afectează direct această activitate. În continuare, Asociaţia Jurnaliştilor din România işi exprimă public dezaprobarea faţă de maniera netransparentă şi abuzivă în care Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei, încearcă să introducă o lege a presei în România, profitând de adoptarea în viteză şi fără o consultare publică prealabilă a noului Cod Civil.

Pumn în gura presei

„Noul Cod Civil este o bătaie de joc, un pumn în gura presei, un bocanc pus pe gâtul jurnaliştilor de investigaţie. Este cel mai mare atentat asupra presei din ultimii 20 de ani. Nu credeam că după 20 de ani de la încheierea epocii comuniste se mai poate promova o astfel de imbecilitate crasă. Predoiu, fostul şi actualul ministru al Justiţiei dovedeşte că România nu mai face parte din Europa. Spania, Italia, Anglia şi alte democraţii consacrate puteau oferi un model de urmat al Codului Civil. Dreptul la replică oferă nişte chestiuni inexacte, de neconceput în practică. În trei zile de la momentul publicării trebuie publicat şi drepul la replică, faţă de 15-30 de zile cât este specificat în Codul actual. Acest termen vine din însuşi Codul lui Alexandru Ioan Cuza, primul care a reglementat drepturile presei. Nu mă deranjează că Predoiu poate să nască o asemenea imbecilitate crasă, pentru că nu am încredere în acest ministru. Nu îl consider o personalitate a jurisprudenţei din România. Pe de altă parte politicienii tac tacit, pentru că le convine ca presa să fie încorsetată în acest mod”, a declarat Rareş Bogdan, senior editor la Ziua de Cluj.

Adina Fartuşnic