Noul Cod de Procedura Civila a intrat in paine

Noul Cod de Procedura Civila a intrat in paine

In mod normal, de la 1 iunie va intra in vigoare noul Cod de Procedura Civila, actul legislativ prin care se doreste accelerarea proceselor care dureaza ani de zile, simplificarea procedurilor in faţa completului, unicitatea cailor de atac si introducerea medierii şi arbitrajul. de asemenea, in materie financiara, noul Cod de Procedura Civila vine, pe de o parte, in ajutorul creditorilor, dar si a celor care acumuleaza datorii pe care au dificultati in a le achita.

Incepand cu 1 iunie, Parlamentul ar trebui sa voteze intrarea in vigoare a noului cod de Procedura Civila, care vine in completarea Codului Civil adoptat in toamna anului trecut. Conform specialistilor, noile prevederi legislative ar trebui sa  accelereze procesele care dureaza cu anii, prin simplificarea procedurilor in faţa completului, prin alternativa la procedura clasica a unui proces (medierea şi arbitrajul) sau prin unicitatea cailor de atac. De asemenea, pe langa mediere si arbitraj,  celeritatea va putea fi obţinuta nu doar prin presarea instanţelor, ci chiar prin modificarea rolului lor. spre exemplu, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea ca atribuţii prin­cipale „dezlegarea sensului normelor de drept pentru a da o interpretare verbala care sa poata fi aplicata in instanţa”, dupa cum arata textul legislativ.
Conform reprezentantilor de la Casa de Avocatura Tuca, Zbarcea si Asociatii, noile prevederi vor avea un impact destul de mare pentru mediul de afaceri.
“creditorii pot beneficia de noi prevederi civile şi procesual civile cum sunt cele care privesc posibilitatea de a trece la rezoluţiunea contractului fara intervenţia instanţelor, facilitarea executarii in natura a obligaţiilor sau repararea prejudiciului realizat prin pierderea unei şanse. La randul lor, debitorii vor putea folosi in avantajul lor dispoziţii dintre cele mai diverse, cum ar fi cele legate de obligaţia creditorului de a minimiza prejudiciul suferit, reducerea cuantumului penalitaţii ori reducerea prestaţiilor sale in cazul in care creditorul nu işi indeplineşte in mod complet propriile sale obligaţii”, sunt de parere avocatii companiei. De asemenea, ei mai apreciaza ca “in materie fiscala, cesiunile de creanţa fac subiectul unor reale controverse cu privire la potenţialele obligaţii ale parţilor. Daca in materie de TVA jurisprudenţa europeana a adus recent clarificarile necesare pentru asigurarea neutralitaţii fiscale in cazul cesiunilor de creanţa, in cazul impozitului pe profit autoritaţile fiscale inca impun o interpretare defavorabila a actualelor prevederi contabile şi fiscale naţionale. Executarea silita poate crea şi ea anumite obligaţii fiscale pentru parţile implicate, cum ar fi colectarea şi plata TVA-ului la momentul transferului de proprietate a activelor executate”.

CSM-ul a promis ca isi scoleste judecatorii

In privinţa rolului primei instanţe va exista o procedura prealabila inainte ca dosarul sa ajunga pe rol. Odata ajuns aici, judecatorul va estima durata procesului in funcţie de particularitaţile dosarului evidenţiate in acea procedura prealabila. Fondul ar trebui sa fie judecat de tribunale, apelul de Curţile de Apel, iar Inalta Curte de Casaţie va judeca recursul, care nu se va referi insa deloc la fond, ci va verifica doar aspecte de legalitate. Drept urmare, recursul nu mai poate fi socotit o cale obişnuita de atac, nici macar una extraordinara.
“Necesitatea noului Cod de procedura civila nu deriva doar din vechimea codului de procedura actual, datand de la 1865, ci şi din problemele ridicate de frecventele modificari ale acestuia de-a lungul timpului, precum şi din noul statut al Romaniei de ţara membra a UE. Mediul de afaceri va fi ajutat in primul rand de celeritatea procedurilor, apoi de predictibilitate şi, nu in ultimul rand, de faptul ca se ofera o alternativa: alaturi de apelul la instanţa se va putea opta pentru arbitraj şi mediere, ceea ce conduce la un rezultat corect, cu costuri mai reduse. Recursul devine o cale extraordinara de atac”, declara Lidia Barac, secretar de stat in Ministerul Justiţiei.
Conform sefului CSM, Alina Ghica, Consiliul si-a asumat deja obligatia de a pregati magistratii pentru cunoasterea noilor prevederi civile. “Consiliul Superior al Magistraturii şi-a asumat obligaţia de a pregati magistraţii pentru intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila prin cursuri la Institutul Superior al Magistraturii, care reprezinta o activitate curenta şi un efort susţinut. Temerile legate de pregatirea resurselor umane nu sunt justificate, sistemul judiciar nu va intra in colaps. Consider ca in randul magistraţilor ar trebui sa recrutam mai bine pe criterii de calitate decat de cantitate”, considera judecatorul Ghica.

Clientii mai protejati

Printre noile modificari pot fi amintite cele privitoare la relaţia chiriaş – proprietar. In cazul inchirierii de imobile, daca in contract nu s-a stabilit o durata anume, chiriaşul poate pleca din respectivul loc numai dupa un termen de preaviz „care nu poate fi mai mic decat sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei”.
In sens invers, locatarul poate denunţa unilateral contractul de chirie, prin notificare, „cu respectarea unui termen de preaviz care nu poate fi mai mic de 60 de zile, daca intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este de o luna sau mai mare de 15 zile, daca intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este mai mic de o luna”. De asemenea, in capitolul rezervat interdicţiei de a cumpara drepturi litigioase a fost completat de grefieri, executori, notari publici şi practicieni in insolvenţa.
„Sub sancţiunea nulitaţii absolute, judecatorii, procurorii, grefierii, executorii, avocaţii, notarii publici, consilierii juridici şi practicienii in insolvenţa nu pot cumpara, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenţa instanţei judecatoreşti in a carei circumscripţie işi desfaşoara activitatea”, se arata intr-un articol al noului Cod Civil. De asemenea, bancile trebuie sa acorde un termen minim de 15 zile imprumutaţilor pentru rambursarea creditului in cazul in care banca hotaraşte rezilierea contractului. Mai mult, banca nu poate lua decizia de a rezilia contractul de credit decat pentru motive temeinice. ”Atat bancile, cat şi imprumutaţii trebuie sa analizeze in detaliu impactul noului Cod Civil asupra negocierilor care vor fi in curs la 1 octombrie, asupra contractelor de credit in vigoare şi garanţiilor existente, formalitaţilor de publicitate pentru garanţii etc.”, susţin specialiştii in drept bancar.

Codul de procedura civila a fost decretat la 9 septembrie 1865, promulgat la 11 septembrie 1865 si pus in aplicare la 1 decembrie 1865. El s-a aplicat initial numai pe teritoriul vechilor principate, iar dupa 1918 s-a extins pe intregul teritoriu al tarii prin Decretul nr. 3406 din 1 octombrie 1938 si Legile nr. 39 din 23 iunie 1943 si nr. 260 aprilie 1945. Acest cod a suferit numeroase modificari, cele mai importante prin Decretul nr. 1228 din 15 mai 1900, republicat in M.Of. nr. 45 din 24 feb. 1948, prin trei legi de accelerarea judecatii: din 19 mai 1925, 11 iulie 1929 si 23 iunie 1943, prin Legea nr. 59 din 23 iulie 1993, publicata in Monitorul Oficial nr. 177 din 26 iulie 1993.

Stefan Trandafir