Proiectul de lungire a pistei de la este mult mai Aeroportul Avram Iancu va avea efecte mult mai multe decât ne așteptam inițial, unul dintre acestea fiind retragerea zonei care limitează înălțimea clădirilor, astfel încât unii dezvoltatori imobiliari au găsit o mină de aur în locații precum strada Plevnei.
După ce a fost ignorată aproape complet timp de zeci de ani, partea de nord a Clujului începe să primească din ce în ce mai multă atenție, atât din partea primăriei, cât și din partea dezvoltatorilor imobiliari, care văd un potențial imens. Astfel, deși unele zone sunt deja împânzite de proiecte, precum mall-ul Rivus și cele 5.000 de apartamente care se vor construi în jurul acestuia, altele încă rămân neatinse.
Însă, se pare că unii investitori au găsit deja următoarea locație în care se vor putea construi proiecte imobiliare imense, iar încet se fac pregătirile pentru acest nou El Dorado din Cluj-Napoca. Este vorba despre zona din jurul străzii Plevnei, care acum este ținută sub restricții, dar care urmează să dispară în viitorul apropriat.
Unul dintre marile avantaje pe care le are această zonă ține de proiectele de infrastructură care urmează să fie demarate – cel puțin după planurile lui Boc –, printre care se numără metroul, trenul metropolitan și coridorul de mobilitate Nord, care merge de la Gară până la podul de la IRA.
Zona de restricție se limitează fix cât trebuie
Deodată cu proiectul de lungire a pistei de decolare / aterizare a avioanelor din Aeroportul Avram Iancu (proiect care la rândul său a fost plin de probleme), au fost propuse mai multe modificări asupra restricțiilor pentru protecție.
După cum se poate vedea și în imagine, în prezent limitele se opresc după strada Fabricii de Zahăr, iar în varianta propusă în mod oficial de către Aeroportul Avram Iancu, noua zonă de servitute aeronautică s-ar opri aproape de podul de la IRA, exact cât să cuprindă și Cesarom.
Această variantă pare să fie gândită cu anumiți beneficiari în minte, limitele propusă fiind retrase exact cât este nevoie, nici mai mult, nici mai puțin.
În limitele propuse, cei mai mari beneficiari ar fi Prime Kapital și MAS RE, care dețin platforma Sanex, fostul Cesarom, locație pentru care au planuri mărețe. În 2022 cele două firme au propus un proiect mixt, în care ar fi construit birouri, blocuri de apartamente, un mall și un parc nou. Însă conform celor mai recente planuri, în locul fostei fabrici ar urma să apară un mall care l-ar întrece chiar și pe Iulius Rivus, care deja va fi cel mai mare din România.
Ioan Bene se pregătește să încaseze
Pe lângă proiectul care se va construi la Sanex, un alt beneficiar al retragerii limitelor de construcție este afaceristul Ioan Bene, care deține un teren pe strada Plevnei. Până recent, la această locație își desfășura activitatea una dintre firmele sale, Napoca Construcții, o societate cunoscută în Cluj.
Pregătit pentru această schimbare, pentru terenul lui Bene există deja un Certificat de Urbanism și o Autorizație de Construcție care a expirat deja în , dar care a fost folosită la maxim. În prezent, în acea proprietate există o groapă adâncă, care poate fi folosită doar la fundația unei clădiri înalte, iar cum nu mai există autorizații valabile, lucrările au luat pauză.
Conform Certificatului de Urbanism deja existent, este interzisă construirea de orice fel de clădiri de locuire, dar Autorizația de Construire era pentru ridicarea unei hale cu funcțiuni comerciale, la un loc cu o clădire de birouri, care ar fi trebuit să aibă patru etaje.
Există încă o cerere activă pentru o altă Autorizație de Construcție, dar aceasta este mai veche decât cea care a fost aprobată și este abandonată. Acum Ioan Bene așteaptă pentru schimbarea propusă de către Aeroportul Avram Iancu, care i-ar da mână liberă să ceară o clădire cu și mai multe etaje.
Viitorul El Dorado al Clujului
Pe lângă Ioan Bene, și afaceristul Costin Gheorghe va beneficia mult în urma restricționării zonei de servitute, el deținând un teren pe strada Fabricii de Zahăr, lângă Hornbach. Recent a primit aprobarea din partea Consiliului Local să construiască un Lidl pe acea proprietate, care este lipită de Someș și de următorul pod pe care primăria vrea să îl construiască peste acesta.
Bogata Serv a primit binecuvântarea pentru Lidl din partea arhitectului-șef, dar în planurile inițiale erau incluse trei clădiri de birouri cu câte șase etaje, care acum sunt și ele puse pe pauză, la fel ca proiectul lui Bene.
O altă persoană care se va bucura la maxim de această schimbare este Elena Botezan, fosta șefă a DNA Cluj și fostă judecătoare la Curtea de Apel Cluj. Ea controlează afacerea SC Transcom, care își are sediul pe strada Câmpina și este de asemenea blocată de actualele restricții.
Pentru acest teren societatea a cerut un nou Plan Urbanistic Zonal, care i-ar permite să implementeze mai multe lucruri care în prezent sunt interzise, precum construirea de blocuri de apartamente la o înălțime de până la zece etaje.
Acest PUZ nu este încă înaintat în fața Consiliului Local, care nu ar putea să îl aprobe tocmai datorită limitelor impuse de Aeroport, dar după ce acestea vor fi retrase, „micul cartier” care va fi construit acolo va fi mai prețios decât aurul.
