Noul proiect de lege muta sanatatea la privat
Noua varianta propusa spre aprobare pentru modificarea Legii Sanataţii pune un accent mai pronunţat pe crearea unei pieţe de servicii medicale, in care sa existe concurenţa intre casele de asigurari, dar şi intre spitale, pentru a oferi pacienţilor servicii cat mai bune. Pentru aceasta, insa, tot mediul privat are de suferit, deoarece legea prevede creşterea contribuţiei angajatorului.
Noua Lege a Sanataţii a atras atenţia, dupa publicarea pe site-ul ministerului, datorita puterii pe care o ofera asiguratorilor privaţi, dat fiind ca prevede desfiinţarea monopolului CNAS. Potrivit proiectului de lege, cetaţenii se vor putea inscrie, in funcţie de preferinţe, la un asigurator public sau privat, iar numarul caselor de asigurari de sanatate judeţene va fi redus de la 42 la opt sau zece societaţi mutuale de asigurari de sanatate, dupa modelul belgian. Acestea vor putea gestiona pachetul de asigurari de baza, dar vor putea oferi şi asigurari facultative.
Mai multe case de asigurari
Noul proiect legislativ prevede schimbarea statutului Casei Naţionale de Asigurari de Sanatate, care va deveni o autoritate naţionala de supraveghere şi control a sistemului de asigurari obligatorii. In ceea ce priveşte casele de asigurari judeţene, acestea vor fi schimbate in case mutuale de asigurari de sanatate şi vor fi autonome. “La capitolul asigurari se introduce competiţia intre asiguratorii publici şi cei privaţi şi se da posibilitatea ca asiguratul sa işi aleaga asiguratorul fara sa plateasca nimic in plus pentru pachetul de servicii medicale de baza”, a mai spus ministrul Sanataţii.
Ministrul a mai precizat ca raporturile spitalelor cu Ministerul Sanataţii şi cu casele de asigurari nu se vor schimba, insa este prevazuta „autonomia sistemului public de asigurari şi competiţia cu sistemul privat de asigurari, in funcţie de dorinţa fiecarui asigurat in parte“. Noul proiect de lege promite, de asemenea, sa stabileasca pachetul de servicii medicale de baza. Astfel, asiguraţii işi vor plati serviciile medicale ieftine, pentru ca acestea vor fi eliminate din pachetul de baza, decontat de stat. Proiectul nou de lege va afecta şi medicii, care nu vor mai fi bugetari şi işi vor negocia salariul cu managerul spitalului unde lucreaza.
Potrivit ministrului Cepoi, se va asigura independenţa fondului de asigurari de sanatate, iar banii vor fi colectaţi tot de catre ANAF şi se vor depune intr-un fond special, care urmeaza sa fie aprobat prin lege. Astfel, spitalele nu vor mai fi instituţii bugetare, urmand a primi bani de la bugetul de stat doar pentru programe. Potrivit ministrului Vasile Cepoi, spitalele pot sa atraga fonduri din orice activitaţi, cu condiţia ca acestea sa nu afecteze calitatea serviciilor medicale şi funcţionalitatea spitalului. „Spitalele nu se mai supun regulilor rigide din sistemul bugetar, deciziile se pot lua mult mai repede şi se pot pune in practica imediat, se pot realiza rapid investiţiile şi se pot atrage fonduri pe diferite programe şi proiecte“, crede Vasile Astarastoae, preşedintele Colegiului Medicilor din Romania.
Angajatorii, inhamaţi la salvarea sistemului
Sistemul de sanatate se va modifica substanţial daca acest nou proiect de lege, elaborat sub coordonarea ministrului Sanataţii, Vasile Cepoi, va fi adoptat in Parlament in forma actuala. Proiectul este acum in dezbatere pe site-ul Ministerului Sanataţii, care spera ca legea sanataţii sa fie gata pana la sfarşitul anului.
Un alt punct de controversa il reprezinta faptul ca noua lege a Sanataţii, propusa de minister, prevede creşterea contribuţiei la sanatate pentru angajatori. Mai exact, in articolul 154 legea prevede plata contribuţiei astfel: 5,5% pentru asigurat; 5,2% pentru angajator, valoarea acestei contribuţii nu poate fi mai mica decat 5,2% aplicata la un salariu de mediu brut pe ţara, lunar, pentru fiecare angajat. Asta inseamna ca acei angajatori care platesc in acest moment la nivelul salariului minim pe economie (700 de lei) vor plati la salariu mediu (2.200 de lei).
Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania crede ca o astfel de masura e total neavenita şi va afecta puternic mai ales microintreprinderile: „Este un factor de faliment. Propunerea noastra e ca prevederea sa fie diferenţiata, pentru firmele mari, care işi pot permite, dar nu pentru IMM. Pana acum cheltuielile la sanatate erau de 5.2%, vor ajunge la 10-11%, ceea ce nu au cum sa suporte”.
Pachetul de servicii medicale de baza este unul atotcuprinzator, in privinţa caruia ministerul considera ca nu va putea fi acoperit din fondul de asigurari, motiv pentru care va fi aplicata una dintre cele doua soluţii posibile: fie va fi redus pachetul, fie vor creşte contribuţiile de asigurari de sanatate. Casele publice independente vor avea in portofoliu un numar de asiguraţi cuprins intre 1,5 şi 2 milioane de persoane, fara sa mai fie condiţionate politic şi fara sa fie implicat statul. Finanţarea acestor case de sanatate publice se va face direct, fara ca aprobarea bugetului sa mai fie condiţionata de Guvern, Ministerul de Finanţe sau Parlament, aşa cum se intampla in prezent, dupa cum a declarat vicepreşedintele Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din Romania (CFSMR).
Diana Gabor
CINE VA PLATI ŞI CAT DE MARE VA FI CONTRIBUŢIA LA ASIGURARILE DE SANATATE OBLIGATORII?
(sursa: hotnews.ro)
• 5,5 % pentru asigurat,
• 5,2% pentru angajator, valoarea contribuţiei neputand fi mai mica de 5,2% din salariul mediu brut pe ţara lunar,
• 5,5% pentru asiguraţii cu plata contribuţiei din alte surse; valoarea acestei contribuţii nu poate fi mai mica de 5,5% dintr-un salariu de baza minim brut pe ţara lunar,
• fiecare asigurat va plati la inceput asiguratorului o taxa de inscriere de maxim 10 lei, din care se va constitui fondul de rezerva al asiguratorului.
Contribuţiile se aplica inclusiv asupra veniturilor din agricultura, indemnizaţiilor de şomaj, pensiilor care depaşesc 740 lei, veniturilor realizate din activitaţi independente. Daca nu eşti salariat sau pensionar (cu o pensie de peste 740), atunci contribuţia se aplica şi veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobanzi, drepturi de proprietate intelectuala.
Pentru pensionarii cu pensii de peste 740 lei, statul plateşte cota contribuţiei de sanatate aferenta sumei de 740 lei. Cu alte cuvinte, pensionarul va plati 5,5% din valoarea sumei care depaşeşte 740 lei.
Pentru persoanele aflate in concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului pana la 2 ani, plateşte bugetul de stat. Sunt scutiţi de plata contribuţiei copii pana la 18 ani şi studenţii pana la 26 de ani.
POSIBILITAŢI DE ASIGURARE MEDICALA
(sursa: hotnews.ro)
PACHETUL MINIMAL – se acorda tuturor cetaţenilor (chiar şi neasiguraţi) şi cuprinde urgentele medicale şi serviciile medicale finanţate de la bugetul Ministerului Sanataţii.
PACHETUL DE BAZA – se acorda doar persoanelor asigurate şi cuprinde toate serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale la care au dreptul asiguraţii şi sunt suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurari de Sanatate la care contribuim fiecare. In linii mari el va cuprinde: servicii de consultaţie si diagnostic (inclusiv telemedicina), servicii curative, recuperare medicala, ingrijire la domiciliu, servicii paleative, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale.
PACHETUL SOCIAL – se acorda asiguraţilor cu venituri mici şi asistaţilor social, impreuna cu pachetul de baza, pentru servicii de sanatate esenţiale, decontate de la bugetul de stat.
PACHETUL SPECIAL – se acorda asiguraţilor pentru acoperirea bolilor cu frecvenţa scazuta, dar costuri ridicate. Se formeaza prin constituirea unor fonduri dedicate, din care o parte va fi susţinuta de catre stat şi cealalta parte printr-o contribuţie suplimentara. Acest tip de asigurare devine activa dupa o perioada de cotizare, moment din care se transforma din pachet de baza in pachet special.
PACHETUL FACULTATIV – se acorda asiguraţilor care incheie o asigurare facultativa pentru servicii medicale complementare şi suplimentare pachetului de baza şi poate acoperi şi coplata. Participarea la o asigurare facultativa e condiţionata de existenţa prealabila a asigurarii obligatorii.
