Proiectul miner de la Roșia Montană rămâne un măr al discordiei în coaliția de guvernare. Cauza este constituită în principal de înțelegerea și capacitatea de analiză a fiecărei persoane/grupare politică a gravității situației. Mai mult decât atât, contează cine și în ce scop a oferit consultanță juridică sau de specialitate. Mai jos sunt prezentate câteva opinii obiective, ex catedra, ale câtorva avocați.

Cabinetul Cîţu evită în continuare pronunţarea oficială pe tema Dosarului Roşia Montană, adică dacă statul va susţine includerea în Patrimoniul UNESCO sau îl va retrage, dat fiind faptul că între stat şi compania canadiană Gabriel Resources este un litigiu la nivel internaţional, judecat la Washington de către ICSID, despre care inclusiv avocaţii părţii române susţin că e pe cale să fie pierdut.   Conform programului pe zile a Comitetului UNESCO şi a cerinţelor pentru fiecare sit în parte.

În cazul României, încă de la primele puncte ale dosarului de candidatură are loc introducerea a) încetării aprobării de permise pentru activităţi miniere (aşadar inclusiv cel al Gabriel Resources) şi b) dezvoltarea unui Plan Urbanistic General şi Plan Urbanistic Zonal prin care este interzis mineritul pe viitor. Aşadar, printre urmările acceptării Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO apar şi aceste două puncte prin care ar fi oprită orice exploare industrială.

De aici şi întreaga controversă pe tema posibilelor daune pe care ar urma să le plătească statul român în cazul în care va înrăutăţi situaţia în ceea ce priveşte procesul cu Gabriel Resources, aflat acum la ICSID.

Primele analize privind ce înseamnă includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO au fost făcute din 2016.

 Potrivit unui document făcut public de RISE Project în 2018, o analiză realizată de casele de avocatură Lalive (Elveţia) şi Leaua (România), angajate de statul român în procesul internaţional, susţinea că includerea Roşiei Montane în lista UNESCO ar creşte şansele Gabriel Resources să câştige procesul internaţional.

Analiza trimisă oficialilor români era datată decembrie 2016. Cu toate acestea, Corina Şuteu, fostă ministră a Culturii în Guvernul Cioloş, a trimis dosarul la UNESCO în ultima sa zi de mandat, pe 4 ianuarie 2017, fără consultarea colegilor săi. Într-o poziţie ulterioară a Ministerului Culturii era precizat faptul că „o serie de hărţi au fost deja inserate şi transmise odată cu dosarul UNESCO, fără niciun aviz de specialitate din punct de vedere strategic naţional şi de securitate naţională”. Gabriel Resources le-a cerut din 2016 să nu aibă loc „agravarea disputei” între companie şi statul român.

Avocaţii statului român punctau faptul că atitudinea României privind includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO ar avea un „efect negativ” în ceea ce priveşte percepţia Tribunalului referitoare la conduita României, precum şi capacitatea de apărare. Poziţia avocaţilor României pare să nu se fi schimbat nici în prezent. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a recunoscut zilele trecute faptul că avocaţii apărării angajaţi de statul român cer retragerea dosarului. „Eu ştiu că acel proces pune în pericol statul român de a fi obligat sa achite o sumă mare, iar avocaţii care ne reprezintă şi care sfătuiesc Ministerul Finanţelor să ceară imperativ această retragere”, a spus ministrul Culturii la Radio Guerrilla.

Cu toate acestea, Gheorghiu, cel care a cerut anul trecut discutarea cazului Roşia Montană la UNESCO, s-a spălat pe mâini de posibilele efecte financiare, ci s-a limitat în a spune că el vrea să apere patrimoniul: „Într-un fel, este de înţeles pentru că statul român, în procesul acesta de arbitraj de la Washington, este reprezentat de Ministerul Finanţelor, care a angajat o firmă de avocatură. Dar ceea ce am întrebat şi eu în şedinţa de guvern şi a întrebat şi premierul: bun, Ministerul Finanţelor spune că daca menţinem dosarul plătim 5 miliarde, daca îl retragem plătim în jur de 1 miliard, pentru că despăgubiri plătim oricum, aşa spun avocaţii.

Dar ideea este dacă ne garantează cineva că dacă retragem acum dosarul aşteptăm vreo 5 ani pentru că ar trebui să reluam toată procedura de la capăt într-adevăr va fi acea diferenţă or nimeni nu garantează acest lucru să nu fie o încercare de aruncare a pisicii, aşa, preventiv, în cazul în care pierdem să arătam cu degetul spre cei care n-au retras dosarul când a ordonat nu stiu, o firma de avocatura. Treaba Ministerului Culturii este să apere patrimoniul”, a completat Gheorghiu.

„Adevărul” a consultat şi alţi avocaţi pe tema dosarului Roşia Montană şi a problematicii banilor pe care ar trebui să îi plătească statul român, dacă pierde procesul. „Faptul că se vehiculează mai multe scenarii nu e nimic atipic, mai ales când vorbim de despăgubiri care prevăd sume mari. Solicitările reclamantului sunt de mai multe categorii şi cu mai multe condiţii, iar pentru fiecare categorie oferă cuantificări, adică pretenţii pe care le are. E o situaţie tipică”, a declarat pentru „Adevărul”, sub protecţia anonimatului, un avocat cu experienţă de aproape două decenii în zona arbitrajelor internaţionale .

Fără minerit după decizia UNESCO

Acesta a punctat faptul că prin modul cum e formulată cererea către UNSECO, reluarea mineritului va fi aproape imposibilă. „Includerea sitului în patrimoniul UNESCO exclude orice formă de exploatare industrială. E exclus să se reia proiectul respectiv. Aşadar, e o piedică care apare”, a completat avocatul. Prin urmare, are loc o încălcare a angajamentelor anterioare ale României, ceea ce va duce la sancţiuni mai mari sau mai mici ale statului român, totul depinzând de negocierile între avocaţii celor două părţi şi de ICSID. Avocatul a explicat şi faptul că reticenţa guvernanţilor în asumarea unei poziţii ţine cont de întreaga problematică. „Statul român trebuie să fie prudent. Mă refer aici cu venirea unei poziţii publice înainte de susţinerea argumentelor la ICSID şi alte foruri. Pentru că orice declaraţie publică a unui reprezentant poate să ajungă în dosar, să fie folosită împotriva lor”.

O altă părere şi interpretare are Dumitru Dobrev, avocat, fost lider USR şi susţinător al includerii Roşiei Montane în patrimoniul UNSECO. „Nu au legătură una cu altă, adică înscrierea în Patrimoniul UNESCO cu arbitrajul de la Washington. Listarea la UNESCO nu are legătură cu procesul. Pentru că procedura asta a început mai târziu decât momentul în care Gabriel Resources a introdus cererea de arbitrare la ICSID. Gabriel Resources spune că i-au fost puse beţe-n roate de statul român. «Mă las păgubaş, vreau banii înapoi», ne spun cei de la Gabriel Resources. Când soliciţi banii, ai momentul T0, care te duce apoi spre începuturile contractelor încheiate cu statul român. Daunele se fixează în funcţie de cum dovedeşte compania că a încălcat România prevederile internaţionale şi ce a mai promis înainte de depunerea cererii”, a declarat Dumitru Dobrev. Cu toate acestea, avocatul a vorbit şi despre efectele intrării Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO. Mai precis, faptul că includerea  Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO ar fi un argument care ar întări poziţia neînceperii exploatării din zonă, de care e posibil să ţină cont şi arbitrii de la ICSID. „Tribunalul ICSID nu are cum să ignore, mai ales dacă are loc o certificare la nivel mondial”. Concluzia avocatului: canadienii trebuiau să-şi calculeze riscurile mai bine în România.   

Avertismentul Confederaţiei Sindicale Naţionale MERIDIAN

Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN a atras atenţia luni că „regimul juridic al Roşiei Montană este incorect descris” în dosarul înscrierii Roşiei Montane în UNESCO. De asemenea,  precizează că înainte de a lista 2000 de hectare în Patrimoniul Mondial UNESCO ar fi necesar ca o comisie interministerială să analizeze ce urmări ar putea avea această operaţiune. „Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN salută ideea instituirii unor zone de protecţie conform legislaţiei naţionale şi UE, atât din perspectiva necesităţii conservării patrimoniului arheologic şi cultural, cât şi pentru protejarea mediului înconjurător de la Roşia Montană, însă în acelaşi timp, observă că propunerea formulată şi înaintată UNESCO, presupune introducerea unui perimetru extins pe 2000 de hectare care coincide cu întreaga suprafaţă a zăcămintelor minerale exploatabile în această regiune minieră”, atrage atenţia Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN , într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Astfel că, potrivit confederaţiei sindicale, extinderea protecţiei UNESCO pe acel perimetru va „nimici” cel mai important zăcământ de aur din UE. „Prin extinderea protecţiei UNESCO pe toate cele 2000 de ha care fac obiectul listării, se ajunge printr-un artificiu la sterilizarea celui mai important zăcământ de aur din Uniunea Europeană, în contextul în care Statul Român, de bună voie şi nesilit de nimeni şi-a asumat şi alte obligaţii de tip contractual în contextul restructurării şi privatizării industriei miniere din România”, potrivit sursei citate.

Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN avertizează că listarea unei suprafeţe extinse va avea consecinţe clare, precum „Creşterea probabilităţii de a pierde şansele de câştig ale Romaniei în arbitrajul de la Washington în valoare de peste 4 miliarde USD prin rămânerea fără obiect a argumentelor invocate de avocaţii Statului Român în apărare Listarea Roşiei Montane în UNESCO, în formula extinsă propusă, este incompatibilă cu proiectul minier, acoperind întreg zăcământul exploatabil economic, echivalând cu negarea accesului la acesta şi afectând semnificativ şansele potenţiale de câştig ale Statului în litigiul cu Gabriel Resources”. Guvernul şi Coaliţia nu au luat o decizie clară în ceea ce priveşte poziţionarea pe Dosarul Roşia Montană, fiind exprimate doar păreri pe persoană fizică ale celor doi vicepremieri, Dan Barna şi Kelemen Hunor. Încă este aşteptată poziţia oficială a Guvernului, care va fi susţinută pe 24 iulie la UNESCO.

Sursa: adev.ro/qw6c77

Citește și: Vara cuțitelor lungi între liberali

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here