La sfârșitul anului trecut, Curtea de Apel Cluj i-a condamnat la închisoare pe ”promotorii” etnobotanicelor introduse în Cluj. Un singur inculpat din dosar a fost achitat, după ce a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă. Această situația a creat o divergență între Parchet și instanțe, Tribunalul Cluj considerând că atribuirea calității de martor și ulterior de martor mincinos nu este corectă. Mai mult, viziunea procurorilor de a te trimite după gratii indiferent că îți recunoști fapta sau nu este considerată absurdă de către judecătorii clujeni.
Peste zece persoane au fost trimise în judecată în anul 2016 pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Dosarul a fost instrumentat de DIICOT Cluj la sesizarea mai multor părinți de-ai clienților, mulți dintre ei fiind minori. Practic, grupul respectiv gestiona ”magazinele de vise” din Cluj Napoca și, potrivit anchetatorilor, în perioada în care aceștia vindeau etnobotanice, unităţile spitaliceşti (atât cele de urgenţă cât şi cele de psihiatrie) au fost copleşite de cazuri de intoxicare cu substanţe etnobotanice (în special cele sub formă de fragmente vegetale care se fumează), înregistrându-se şi decese. Absenteismul şcolar a crescut, întrucât s-a ajuns la comercializarea acestor substanţe în imediata apropiere a şcolilor sau chiar în incinta acestora. Infracţiunile cu violenţă comise pe fondul consumului de substanţe etnobotanice au crescut ca număr. A crescut şi numărul de sinucideri şi automutilări, comise pe acelaşi fond. S-a constatat faptul că substanţele respective provoacă o puternică dependenţă atât fizică, cât şi psihică. Numeroşi copii, cu vârsta de până la 16 ani, au ajuns în stare critică la unităţile spitaliceşti sau chiar au fost internaţi la secţia psihiatrie, diagnosticul fiind de-a dreptul îngrijorător.
Achitare pentru mărturie mincinoasă
În noiembrie 2018, 12 inculpați din dosar au primit pedepse de închisoare, singurul achitat fiind Pintea Sergiu Dan ce a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă. Această situație a generat o divergență între Parchet și instanță.
Concret, Pintea a recunoscut în declarația sa de martor că este consumator de substanțe psihoactive sub formă de praf sau substanță cristalină care se prizează. Cu toate acestea, Tribunalul Cluj a dispus o soluție de achitare în ceea ce privește fapta pentru care Pintea a fost trimis în judecată, motivând că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Instanța a motivat că după audierile a doi dintre inculpați, se putea susține că existau suficiente suspiciuni că martorul Pintea ar putea fi implicat și el în activitatea ilicită, astfel că ”ar fi fost necesar să se extindă urmărirea penală cu privire la acea faptă și să se dispună efectuarea în continuare a urmăririi față de acesta, corelativ cu comunicarea dreptului său de a nu se autoincrimina”.
Practic, în acest fel, s-ar fi evitat situația în care, pus în fața întrebărilor punctuale ale organelor de urmărire penală, inculpatul să fie obligat să aleagă între a spune adevărul și a se autoincrimina sau să declare o altă stare de fapt care să îl favorizeze.
Prin urmare, judecătorul Tribunalului Cluj a considerat că atribuirea calității de martor și ulterior de martor mincinos inculpatului Pintea nu este corectă, odată ce în dosarul în care a fost audiat ca martor existau date concrete ce ar fi permis inculparea sa pentru comiterea unei fapte penale.
”Persoana implicată într-o faptă penală, audiată inițial ca martor în cauză, nu poate fi trasă la răspundere penală decât pentru activitățile infracționale în care a fost implicată, fiind exclusă răspunderea penală a acesteia pentru mărturie mincinoasă în legătură cu declarația de martor dată”, spune judecătorul.
Astfel că pentru aceste motive, prima instanță a dipus o soluție de achitare, deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală.
Procurorii DIICOT s-au opus
Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DIICOT Cluj a făcut apel și a criticat achitarea lui Pintea, spunând că este nelegală și consideră că scutirea de pedeapsă unui consumator de droguri, chiar dacă are doar calitatea de martor, nu este corectă și asigură protecție penală credibilității probei cu martori.
„Soluția este greșită, întrucât audierea martorului nu se referea la activitatea lui infracțională, ci acesta a fost întrebat de activitatea infracțională a celorlalți inculpați din dosar (…). Reținerea unei impunități absolute oricărui consumator de substanțe interzise care este audiată în calitate de martor, nu este corectă și conduce la consecințe practice imposibil de acceptat, întrucât duce la paralizarea acestei probe în toate dosarele care au ca obiect trafic de substanțe interzise.
Incriminarea mărturiei mincinoase asigură protecție penală credibilității probei cu martori într-o procedură judiciară și nici un text de lege nu prevede posibilitatea unei persoane chemate ca martor să refuze să dea declarații ori să declare necorespunzător adevărului.
Sub pretextul ne-autoincriminării orice martor ar putea refuza să dea orice fel de declarații în legătură cu orice aspecte ce țin atât de fapte personale, cât și de faptele comise de alte persoane, ceea ce este inacceptabil, ducând la imposibilitatea obiectivă audierii de martori în cauzele penale”, spun procurorii DIICOT Cluj.
CA Cluj, demontează argumentele procurorilor
Curtea de Apel Cluj spune că argumentele invocate de parchet sunt inexacte. În plus, judecătorul demontează teza procurorilor că o persoană audiată în calitate de martor are întotdeauna obligația de a spune adevărul, chiar împotriva propriei sale persoane, iar în cazul în care nu se conformează acestei obligații, poate fi pus sub acuzare pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă. Curtea de Apel Cluj spune că declarând necorespunzător adevărul, inculpatul a urmărit să nu se autoincrimineze, iar fapta sa nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă.
”Inculpatul are dreptul de a nu da declarație pe parcursul procesului penal. Mai mult, chiar dacă inculpatul nu s-a prevalat de la început de dreptul la tăcere în cursul audierii sale, își poate exercita acest drept la oricare dintre faptele ori împrejurările despre care este întrebat (…). Dreptul la tăcere aparține nu doar inculpatului, ci oricărei persoane aflată în situația de a da declarație împotriva sa (…). Respectarea dreptului la tăcere nu poate fi paralizată de organul judiciar prin invocarea argumentului general că toate persoanele chemate ca martori sunt obligate să dea declarație, pe considerentul că pentru acestea ar fi suficientă garanția oferită de dispozițiile art. 118 Cod procedură penală, respectiv că declarația nu va fi folosită împotriva martorului, ci doar împotriva altor persoane ori pe considerentul general că altfel nu ar avea nicio rațiune incriminarea faptei de mărturie mincinoasă”, spune judecătorul.
Când Pintea a fost audiat în cursul urmăririi penale, existau probe împotriva acestuia, având declarațiile a doi inculpați în dosar care au spus că Pintea a cumpărat de la aceștia substanțe psihoactive contra prețului de 25 lei/plic.
„Așadar, existau probe ce puteau conduce la punerea sub acuzație a persoanei audiate pentru fapta cu privire la care a fost interogată. Prin urmare, este evident că inculpatul Pintea Sorin Dan a fost audiat ca martor în propria sa cauză, fiindu-i încălcat privilegiul împotriva autoincriminării”, arată Curtea de Apel Cluj.
Judecătorul arată că prin declarația sa, Pintea a urmărit de fapt să nu se autoincrimineze, ceea ce este mărturie mincinoasă, ci și-a apărat dreptul de a nu se incrimina.
”Contrar susținerilor din apelul parchetului, achitarea inculpatului pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă nu se întemeiază pe existența vreunei pretinse cauze justificative, ci tocmai pe inexistența laturii subiective a infracțiunii de mărturie mincinoasă. În condițiile în care, declarând necorespunzător adevărului, inculpatul a urmărit să nu se autoincrimineze, fapta sa nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă sub aspectul laturii subiective.
Pe de altă parte, prin declarația dată, referitoare chiar la propria sa faptă de a cumpăra substanțe psihoactive, inculpatul și-a apărat pur și simplu dreptul de a nu se incrimina singur, garantat de art. 6 al Convenției, pentru aceasta neputând suferi vreo consecință penală”, motivează judecătorul.
Nu contează ce declari, DIICOT te vrea la pușcărie
Când Pintea a fost audiat în calitate de suspect pentru mărturie mincinoasă, acesta a precizat că este consumator de substanțe psihoactive de 2-3 ani, dar totuși nu a cumpărat și nu a primit de la inculpații din dosar asemenea substanțe. Judecătorul arată că viziunea procurorilor DIICOT este absurdă, în sensul că o indiferent dacă o persoană își recunoaște sau nu fapta, acesta este condamnat oricum: ori pentru fapta recunoscută, ori pentru mărturie mincinoasă.
”În altă ordine de idei, se observă cu ușurință consecințele contrare protecției oferite de dreptul la tăcere și de dreptul de a nu se incrimina, pe care le-ar genera acceptarea tezei parchetului că o persoană audiată în calitate de martor are întotdeauna obligația de a spune adevărul chiar împotriva propriei sale persoane, iar în cazul în care nu se conformează acestei obligații, poate fi pus sub acuzare pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Cu alte cuvinte, potrivit accepțiunii parchetului din această speță, o persoană care a comis o faptă penală fie o recunoaște și va fi condamnată pentru fapta recunoscută , fie nu o recunoaște, și sigur va fi condamnată pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, ceea ce încalcă în mod absurd dreptul unei persoane de a nu furniza probe împotriva ei”, mai arată judecătorii.
Prin urmare, Curtea de Apel Cluj a decis că este legală soluția primei instanțe de achitare a inculpatului Pintea Sorin Dan.
