Consilierii locali din „orașul de cinci stele” au dezvăluit pentru Gazeta de Cluj care au fost motivele ce i-au determinat să voteze favorabil, în ședința de săptămâna trecută, o hotărâre care dublează prețul serviciilor de salubrizare menajeră. În urma discuțiilor purtate, am sesizat că majoritatea aleșilor locali nici măcar nu s-au sinchisit să consulte proiectul de hotărâre pe care l-au votat. Prinși cu temele nefăcute, consilierii au încercat să scoată cămașa deja mânjită prin explicații care nu aveau nicio legătură cu subiectul, înșiruindu-ne o serie de teorii numai de ei știute. Mai grav este că opiniile consilierilor sunt extrem de diferite, cu toate că hotărârea a fost aprobată cu 21 de voturi „pentru” și o singură abținere.
Am râde, dacă nu ar fi de plâns. Soarta clujenilor stă în mâinile consilierilor locali care ar trebui să ia cele mai bune decizii pentru cetățeni, însă din lene, nepăsare sau neștiință, majoritatea aleșilor locali au votat o hotărâre menită să bage cât mai mulți bani publici în conturile RADP Cluj-Napoca și Supercom.
Majorarea tarifelor a fost ascunsă în spatele unei subvenții acordată pentru persoanele fizice, aspect pe care Consiliul Local l-a văzut cu ochi buni și l-a îmbrățișat. Mai grav este că necolsuntând proiectul de hotărâre, consilierii au omis o problemă majoră: operatorii de salubrizare aduc la gunoiul de la populație sub formă brută, iar RADP facturează un tarif de 336,74 lei/tonă +TVA firmelor care operează pe raza municipiului Cluj-Napoca. Acest tarif reprezintă ultimul tarif aprobat prin HCL și este compus din 248,29 lei/tonă fără TVA-tariful de depozitare la CMID, 61,9 lei/tonă fără TVA-tariful de tratare a deșeurilor pe platforma RADP și 26,55 lei/tonă fără TVA-tariful de relocare a deșeurilor de pe platforma RADP la CMID Cluj.
Principalul aspect care ridică semne de întrebare este faptul că RADP facturează ca și cum toate deșeurile care ajung în rampa Regiei și trec prin procesul de tratare mecano-biologică, ajung să fie depozitate în CMID. Cu toate că o parte din deșeuri sunt valorificate, iar la CMID nu mai ajunge cantitatea pentru care s-a plătit, ci mult mai puțin. Prin acest mecanism au de câștigat atât RADP, cât și Supercom, iar clujenii care nu au aflat de schema aprobată de Consiliul Local sunt aburiți de o subvenție acordată tot din banii contribuabililor care, chipurile, nu îi face să scoată mai mulți bani din buzunar pentru serviciile de salubrizare.
Ce au înțeles consilierii locali din hotărârea aprobată?
,,Din referatul de motivare a reieșit necesitatea ajustării acestor tarife și, prin urmare, am votat pentru acest proiect. Nu rețin exact tot proiectul și nu aș putea să vă spun specific de ce tariful este același indiferent de cantitate și dacă s-a ținut sau nu cont de deșeurile reciclate, dar acest lucru va fi reglementat ulterior, dacă nu s-a ținut cont într-o altă formă.”, a declarat Bogdan-Florin Covaliu, care ne-a rugat să revenim cu un telefon, următoarea zi, între orele 11 și 12, însă nu a mai răspuns la telefon în intervalul indicat.
Mătușan: Locuitorii Clujului sunt cei prejudiciați
Vladimir Mătușan este singurul consilier local care s-a abținut să voteze proiectul de hotărâre. Acesta a motivat că i s-a părut suspect faptul că în raportul de aprobare se menționează că tarifele cresc cu 30%, cu toate că la un calcul simplu se putea observa că tarifele se majorează cu 50%. Mai mult, acesta a sesizat că din hotărâre rezultă faptul că după procesul de tratare mecano-biologică, dintr-o tonă de deșeuri rămâne aceeași cantitate ce urmează a fi depozitată în CMID.
,,M-am abținut pentru că, din punctul meu de vedere, ori a fost o eroare, ori o inducere în eroare faptul că s-a menționat că tarifele cresc numai cu 30% pentru depozitare, în condițiile în care tarifele creșteau cu aproximativ 50%, din calculele mele, ca urmare a faptului că Supercom a câștigat licitația pentru depozitare la CMID. Din punct de vedere al calcului defalcat total cu depozitare, transport, sortare, aspecte ce erau prezentate în hotărâre, nu ni s-a explicat în momentul în care se colectează o anumită cantitate de deșeuri menajere ce cantitate rezultă ca urmare a sortării, ce cantitate se reciclează, ce cantitate va fi dusă în vederea distrugerii și producerii de energie și ce cantitate în vederea depozitării. Pentru că așa cum arăta proiectul și motivarea în referatul de specialitate nu rezultă ce procent din deșeuri, în urma sortării, merge în depozitare și ce procent merge în vederea distrugerii sau în vederea reciclării. Este vorba de deșeuri menajere și rezulta ca și cum întreaga cantitate de deșeuri care ajunge în rampa de la RADP va fi depozitată, asta a reieșit din tarif. Nu avem o evidență sau nu s-a arătat o statistica cu privire la aceste aspecte. Cert este că, în urma acestui proiect de hotărâre care a fost aprobat, RADP-ul va încasa sume mai mari decât ar trebui pentru munca pe care o prestează. Nu sunt specialist în domeniu, ca să spun ce procent din 100% va ajunge să fie depozitat, dar e clar că este vorba de aproximativ 10-15% și atunci ce fac cu banii pentru diferența pe care îi taxează pe operatorii care își aduc gunoiul la RADP la rampă? RADP este o instituție în subordinea Consiliului Local. Îmi vine greu să cred că deșeurile după ce trec prin stația de sortare se depozitează 100%. O să vedem după prima lună, după a doua lună. Voi cere un raport de la RADP cu privire la cantitățile care au ajuns în rampa RADP, iar în urma sortării care au fost cantitățile care au fost transportate în vederea depozitării. Având în vedere majoritatea din Consiliul Local, ar putea fi luată în calcul o eventuală propunere de modificare, de revenire asupra tarifului după ce vom vedea după primele luni ce procent din cantitatea de deșeuri va merge la CMID în vederea depozitării. Și vom vedea dacă va trece sau va rămâne așa tariful, situație în care locuitorii Clujului sunt cei prejudiciati. Eu m-am abținut și acum două ședințe, dacă bine rețin, la creșterea tarifelor ca urmare a faptului că într-adevăr operatorii de salubrizare pot să solicite în fiecare an majorarea tarifelor cu 10%, dar autoritatea contractantă nu este obligată întotdeauna să aprobe aceste cereri mai ales că noi trebuie să protejăm locuitorii. Mai ales că toate prețurile cresc. Care este protecția pe care Consiliul Local și municipiul o oferă cetățenilor? În condițiile în care orice solicitare vine din partea operatorilor de salubrizare se acceptă maximul de 10%.”, a declarat Vladimir Matușan.
Irimie: Am votat ca tariful la salubrizare să rămână la fel pentru populație
Consilierul local Andrei Irimie susține că a votat acest proiect de hotărâre pentru a-i sprijini pe clujeni prin acordarea unei subvenții în urma căreia să nu fie majorat tarifele de salubrizare. Acesta a evitat să vorbească despre modul în care RADP își face treaba.
„Am votat acest proiect de hotarare pentru ca tariful la salubrizare să rămână la fel pentru populație, respectiv 11.65/lună/persoană, suma de 5.94 lei fiind suportată de Primărie de la bugetul local, această subvenție fiind majorată acum cu 2.43 lei(era 3.51). Cantitatile sunt cele preluate de la persoanele fizice și juridice, tarifele fiind exprimate în lei/tona, pentru depozitare.
RADP are ca atribuție operațiunea de tratare mecano-biologică și de transport în CMID, Consiliul Județean neavând încă finalizată instalația care să permită această tratare mecano-biologică a deșeurilor.
O subvenționare de la bugetul local pentru salubrizare este făcută pentru cetățenii, nu pentru companie sau alta. Această subvenție este din banii noștri, înspre cei care se bucură poate mult mai mult de o sumă care pentru cei mai înstăriți poate părea nesemnificativă, dar pentru cei cu venituri foarte mici, în mod cert, contează.”, a declarat consilierul local Andrei Irimie.
Jurja: Sunt probleme mari cu deșeurile
Marius Sorel Jurja a evitat elegant să intre în subiect, motivând că deciziile sunt deja luate și eventualele sugestii de îmbunătățire sau modificare a proiectului de hotărâre trebuiau expuse înainte de vot.
„De ce nu veniți să participați la comisii atunci când se discută? Haideți să nu mai discutăm după ce s-a votat, să întrebăm de ce s-a făcut așa și nu s-a făcut altfel. Toate subiectele care se votează în Consiliul Local trec înainte de vot prin cel puțin două comisii, se poartă discuții și toate părțile implicate pot să participe. După cum știți, deocamdată avem probleme cu firmele care colectează deșeurile. Știm bine că în fiecare an firmele renunță și nu cred că renunță de bine ce le este. Față de alte orașe, în Cluj-Napoca încă se păstrează curățenia. În toată țara există probleme cu deșeurile. Este adevărat că se poate și mai bine. Suntem deschiși la toate discuțiile, dar înainte de vot, nu după. Sunt probleme mari cu deșeurile, dar dacă ne uităm în urmă sunt o mulțime de firme care nu mai vor să le strângă. Au dat faliment, s-au închis, s-au mutat în alte orașe. Eu nu cred că s-au mutat de bine ce le-a fost. RADP-ul încearcă să înlocuiască o mare parte din firmele care colectau deșeurile. Oamenii de la RADP au salariul minim pe economie, nu putem să avem pretenții să întoarcă țara pe dos, e destul de greu. Se face tot ce este posibil ca să fie mai bine. Și noi ar trebui să colectăm selectiv, dar poate doar unul din 100 face treaba asta.”, a declarat consilierul Marius Sorel Jurja.
Găbudean: Cred că este o problemă internă a firmelor de salubrizare
Călin-Marceln Găbudean a afirmat că nici în Consiliul Local și nici în comisia în care a participat problema nu a fost discutată atât de amplu.
„Dezbaterea nu a fost atât de granulară, să spun așa, nici în Consiliul Local și nici în comisia în care eu particip, dar de obicei, nu cred se ia chiar așa exact la fiecare. De exemplu, dacă am luat un camion cu o tonă de deșeuri, exact acel camion este facturat mai departe ca fiind o tonă. Probabil dintr-o tonă jumătate de deșeu colectat se sortează ce se poate salva, pentru că știm că destul de multe deșeuri nu se4 mai pot salva chiar dacă noi le reciclăm. Probabil că dintr-o tonă jumătate de deșeu sortat ajunge o tonă la CMID. N-am urmărit procesul exact al mașinilor. Cred că este o problemă internă a firmelor de salubrizare legat de cât sortează și ce sortează. Colegii de la RADP au aceste date exacte. Trebuie văzute aceste detalii despre cât anume dintr-o tonă colectată ajunge la CMID.”, a declarat Călin-Marcel Găbudean.
Gliga: Cantitățile ce pot fi valorificate sunt foarte mici
Florin Gliga susține că în municipul Cluj-Napoca, cel puțin pe strada dumnealui, deșeurile sunt colectate selectiv, iar în urma tratării mecano-biologice rezultă o cantitate infimă de deșeuri.
„Cred că este o confuzie. Deșeurile colectate selectiv, reciclabile nu ajung la RADP, asta înseamnă că din deșeurile ce ajung în rampa RADP și intră în stația de sortare, rezultă o cantitate infimă de deșeuri recuperate din cantitatea ce urmează a fi transferată la CMID. Teoretic toate cantitățile sunt urmărite pe sistemul de trasabilitate care este în conformitate cu prevederile legale. Din câte știu eu și văd la mine pe stradă, cantitățile de deșeuri colectate selectiv sunt foarte mari, cantități care nu mai ajung în stația RADP. În CMID se tarifează strict cantitățile care ajung în CMID. Cantitățile ce pot fi valorificate sunt foarte mici raportat la deșeurile nereciclabile și deșeurile colectate selectiv nu sunt transferate către RADP pentru tratarea mecano-biologică ulterioară.”, a declarat Florin Gliga.
Oláh: S-a discutat foarte mult în comisie
Viceprimarul Oláh Emese a votat hotărârea, dar ne-a îndemnat să luăm legătura cu Dan Tarcea dacă vrem mai multe detalii.
„Pot să vă spun că s-a discutat foarte mult în comisia de prețuri pe marginea acestui subiect, iar RADP a venit cu justificări foarte clare în ceea ce privește cantitatea de deșeuri depozitată în CMID. Având în vedere că eu nu fac parte din această comisie cred că, dacă aveți întrebări atât de specifice ar fi bine să luați legătura cu domnul viceprimar Dan Tarcea, deoarece el este președintele comisiei. Alte detalii nu pot să vă ofer.” Olah Emese
Tarcea: RADP încasează ceva bănuți mărunți din ce rămâne
Viceprimarul Dan Tarcea susține că pentru CMID se plătește numai pentru cantitatea de deșeuri care se depune, iar RADP „încasează ceva bănuți mărunți din ce rămâne”. Nu știm cu exactitate despre câți „bănuți mărunți” este vorba, însă aceste lucruri ar trebui să fie cât mai transparente, având în vedere că la mijloc sunt banii clujenilor.
„Tariful este stabilit pe persoană, iar ce facturează RADP mai departe ține cont de tratarea mecano-biologică pe care o face RADP. Gradul deșeurilor valorificate în TMB este destul de mic în comparație cu ce ajunge în CMID. Sub nicio formă RADP nu încasează mai mulți bani de la firmele de salubrizare, decât trebuie să plătească. Trebuie făcută o diferență. RADP percepe un tarif total care este compus din alte trei tarife: un tarif al CMID, acolo unde Consiliul Județean Cluj a făcut licitația, a aprobat prețul și a fost făcută această majorare de la 168 de lei la 248 de lei. La CMID se plătește doar ceea ce se depune la CMID, restul ceea ce se depune la RADP are alt cost și include costul de tratare mecano-biologică și costul de transport. Se depune o cantitate mai mică la CMID, însă acest aspect face parte din costuri, pentru că RADP încasează ceva bănuți mărunți din ce rămâne. Sunt făcute transformările pentru că acolo sunt niște calcule care se fac și niște formule care se aplică, iar prețurile sunt corelate între ele. Nu se achită o sumă mai mare către CMID decât trebuie, pentru că altfel nu s-ar mai putea calcula. De unde să știe cineva care este cantitatea care ajunge la CMID, decât prin cântărire în momentul în care ajunge la CMID. De unde să știe cineva, în momentul în care se colectează o tonă de deșeuri, cât anume rămâne de acolo? De aceea sunt făcute aceste sincronizări și aceste conexiuni între calcule și sunt aplicate aceste formule, astfel încât să fie totul transparent și totul clar. În CMID ajunge o tonă. Dacă nu ajunge o tonă, se plătesc numai 900 de kg. Fundamentarea unui preț are la bază mai multe elemente.”, a declarat Dan Tarcea.
Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să-l contacteze și pe directorul RADP Cluj, Ion Pantelimon, însă acesta nu a binevoit să răspundă la telefon pentru a ne oferi un punct de vedere.
Rămânem însă cu o concluzie amară, o bună parte din consilierii locali nici măcar nu știu ce votează și ce efecte vor avea deciziile lor asupra calității vieții din Cluj-Napoca.
Cât despre modul în care RADP își face treaba, având și confirmarea viceprimarului Tarcea că instituția din subordinea primăriei „încasează ceva bănuți mărunți din ce rămâne”, putem spune doar că Regia nu are niciun interes să dea în folosință stația de sortare a deșeurilor, fiind și cei care o construiesc.
Ultima găselniță a primarului este de a subvenționa persoanele fizice, asta ca să nu subvenționeze în mod direct RADP-ul și compania Supercom. Metoda nu e benefică numai pentru RADP, ci și pentru compania Supercom care, cu un minim de efort, facturează către clujeni la cel mai mare tarif, ca și cum deșeurile nu ar mai putea fi valorificate și fără să țină cont de cantitățile sortate și reciclate. Dacă RADP ar ieși din schemă, Supercom ar trebui să încaseze numai suma de 150 de lei/tonă, tarif stabilit la licitația pentru delegarea prin concesionare a gestiunii Serviciului Public de Operare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Cluj-Napoca (CMID).
