Un articol sociologic, publicat în revista „Urban Reasearch & Practice”, arată cum municipiul Cluj-Napoca a fost transformat de administrația locală. Orașul a ajuns un oraș al cafenelelor în care persoanele care nu au venituri mari sunt marginalizate.
„Cluj-Napoca a înregistrat cea mai mare creștere din țară (66%) a numărului de cafenele, restaurante și baruri și are cea mai mare densitate – 1,32‰ – în raport cu populaţia comparativ cu media de 0,45 ‰ în România”, arată sociologii Norbert Petrovici și Vlad Bejinaru, într-un articol în care analizează modul în care cultura cafenelelor a modificat modul în care arată orașul.
Sociologii au analizat creșterea spectaculoasă a numărului de cafenele din Cluj, mai ales în centrul orașului. Au apărut foarte multe cafenele amenajate luxos de arhitecți care au devenit cunoscuți în țară și chiar în afara acesteia, unde se servește cafea de specialitate. Termenul cafea de specialiate are ca punct de plecare noțiunea de „specialty foods”, care desemnează produsele alimentare unice și valoroase, manufacturate în cantități mici, din ingrediente de foarte bună calitate și, bineînțeles, care costă mai mult.
Legătura dintre cafea și salarii
Petrovici și colaboratorii săi au susținut că evoluția „industriei” cafenelelor în Cluj-Napoca este legată de apariția unei noi clase de mijloc formată din profesioniști și manageri.
Între 2008 și 2020, Clujul a experimentat cea mai mare creștere a numărului de profesioniști care lucrează în industria serviciilor din țară, cu o rată de creștere de 66%. Evoluția s-a manifestat în contextul în care România a devenit una dintre țările preferate de companiile din Europa de Vest pentru externalizarea serviciilor (servicii financiare, IT), având în vedere existența unei forțe de muncă înalt calificate care poate fi angajată salarii mai mici față de cele practicate în Occident.
În 2020, în municipiul Cluj, unul din trei angajaţi lucra în companii deţinute de capital străin, faţă de unul din cinci la nivel național, susține Petrovici.
Ce a însemnat asta pentru Cluj-Napoca? O clasă de mijloc în curs de dezvoltare care a început să populeze noile birouri din centrul orașului și a înregistrat o creștere constantă a salariilor. Aceste evoluții au dus la un boom al consumului, fie că vorbim de piața imobiliară sau piața cafelei de specialitate.
„Un oraș dur, violent”
Consumul clasei de mijloc în curs de dezvoltare, inclusiv consumul de cafea de specialitate, a fost analizat sub termenul umbrelă de „gentrificare a comerțului cu amănuntul”, adică mutarea spre periferia orașului a barurilor ieftine și a afacerilor cu plus valoare mic și înlocuirea acestora cu cafenele și restaurante de lux sau cu magazine ce comercializează produse scumpe.
În ciuda faptului că orașul începe să arate, mai ales în zona centrală, „ca afară”, aceste evoluții vin cu probleme importante.
„Clujul a deveni un oraș dur, violent, care-i exclude pe cei care nu au resurse mari mai ales din zona centrală, dar și din celelalte zone. Acest lucru nu se vede, pentru că suntem tot mai obișnuiți cu un Cluj care pare a fi un oraș cultural sau un oraș al tineretului sau un oraș al festivalurilor, dar adesea asta se întâmplă. Asta am încercat să arăt în acest text. Am folosit partea de cafenele ca un fel de turnesol cu ajutorul căruia să arătăm că sunt niște procese sociale mai largi”, spune Petrovici, potrivit adevarul.ro.
Aceste cafenele de lux, deși conform studiului realizat de Petrovici, sunt preferate de către marea parte a clujenilor, sunt frecventate doar de o mică parte a acestora, deoarece centrul orașului a ajuns să fie folosit ca spațiu de consum de către cei cu resurse mari.
„Dacă îți găsești slujbă în oraș, ești nevoit să te muți cu două sate mai încolo”
„Pare că zona aceasta de calitate a vieții e mai mare decât în celelalte orașe ale României, dar acest lucru vine cu niște costuri foarte mari pentru oraș. Poate să fie un lucru rău faptul că orașul îi exclude pe cei care nu au resurse importante. Astfel, chiar dacă îți găsești slujbă în oraș, ești nevoit să te muți cu două sate mai încolo și să faci naveta și atunci te miri că orașul e poluat și aglomerat”, explică Petrovici.
Gentrificarea pieței imobiliare a ajuns și în cartiere. Astfel, Petrovici susține că în fostul cel mai mare cartier muncitoresc al Clujului – Mănăștur – se înregistrau în 1990-1992, 8% locuitori cu studii superioare. Astăzi, procentul a trecut de 40%.
„Oamenii care nu au studii universitare au ajuns să se mute după fabrici, în afara orașelor, în zonele suburbane și periurbane. Vom ajunge să nu mai găsim în oraș un meșter care să ne repare chiuveta. Orașul îi exclude pe cei care nu au venituri mari”, susține Petrovici.
Concluzia sociologului este că, deși gentrificarea este un proces care s-a întâmplat în Occident, faptul că se întâmplă și la noi nu trebuie privit ca o adaptare, ci ca un lucru negativ pentru calitatea vieții din oraș.
Cei care repară chiuveta cer cît vor, nu sînt săraci. Nu mai găsești bărbați, numai femei cu…începe cu p și se termină cu lă, ce nu știu bate-un cui.
Banii n-au venit din întîmplare la Cluj. Orașul pare un proiect suprastatal, Boc fiind doar diversiunea. Poate-i doar un mare caritas, se spală bani la greu. Din păcate se spală și creiere la greu, clujeanul este noul om nou.
Majoritatea ce lucrează în IT fac lucruri banale sau se ocupă cu cenzura internetului. Iar nouă ni se vinde ca înaltă tehnologie. Codatul nu e nici măcar tehnologie, cum să fie înaltă!
Orașul a devenit scîrbos nu numai prin prețuri. Măcar dac-ar fi cafeaua de treabă, dar nu e. Majoritatea dintre noi n-au avut șansa să bea cafea adevărată. Iacobs & co, Lavazza deasemenea, vînd poșircă nu cafea.
Decorurile or fi ele cu ștaif dar nu plac tuturor, nu sînt naturale, majoritatea cu așa zisa artă modernă ce, să nu ne ascundem după deget, e gunoi, urîțenie, păngărirea sufletului.
Altă dovadă că orașul e π-zdificat sînt renovările, redecorările locuințelor, păcăleli vîndute femeilor iar bărbații, vezi definiția în primul paragaraf, se execută. Ce să mai zic că mai toate-s prostești, opăn-speis, tejghea în loc de masă, scaune de bar, paturi, canapele joase…