O aplicație le arată românilor din Cernăuți unde sunt în oraș patrulele de încorporare de care fug ca să nu ajungă pe front: „Bunica mea e româncă, bunicul e român, tata e român”

În timp ce România își dezbate viitorul, românii din regiunea Cernăuți a Ucrainei, aflați chiar de cealaltă parte a graniței, continuă să se confrunte cu războiul, fuga de mobilizare și pierderea modului lor de viață de dinainte de război, scrie The Kyiv Independent, într-un amplu reportaj. 

În vestul Ucrainei, populația istoric diversă a țării vecine include comunități importante de români, polonezi și maghiari. Strămoșii lor au trăit împreună cu ucrainenii în regiunile care au devenit teritoriu ucrainean după ce granițele au căpătat forma actuală în urma celui de-Al Doilea Război Mondial, notează ziarul ucrainean The Kyiv Independent, într-un articol dedicat comunității românești.

„Bunica mea e româncă, bunicul e român, tata e român. Și eu sunt (tot) român”, afirmă Oleksandr, în vârstă de 58 de ani. El este unul dintre cei doar 431 de oameni care au votat pentru alegerile din România în Ucraina, potrivit cifrelor furnizate de Serviciul de Telecomunicații Speciale din România privind prezența la vot (n.r. Publicația ucraineană confundă aici STS cu AEP, cel care în realitate furnizează statisticile). Oleksandr nu a dorit să își dea numele de familie.

Peste 100.000 de români

„Cursa electorală strânsă din România, la sfârșitul lunii mai, a ținut o mare parte din Europa cu sufletul la gură, în timp ce candidați cu viziuni profund diferite despre viitorul țării se luptau pentru a prelua conducerea statului membru al UE”, scrie publicația ucraineană. Printre românii din Ucraina, Nicușor Dan a câștigat cu 75%.

Regiunea Cernăuți rămâne principalul centru al românilor din cele trei regiuni ucrainene care se învecinează cu România. Aici locuiesc peste 100.000 de români, potrivit estimărilor, unii trăind în sate aproape exclusiv românești, unde învață în școli cu predare în limba română și organizează festivaluri pentru a-și celebra tradițiile, potrivit The Kyiv Independent.

„Înainte de război, mulți ucraineni cu rădăcini românești din regiune mergeau frecvent în România pentru muncă sau studii, consolidând diplomația culturală dintre cele două țări și stimulând economia locală”, mai scrie publicația ucraineană.

„Am fost vecini buni unii cu alții și trebuie să rămânem vecini buni (cu România)”, a declarat pentru The Kyiv Independent Ihor, un vârstnic care s-a prezentat pe 18 mai împreună cu soția sa la secția de votare românească din Cernăuți. Nici Ihor nu a dorit să își dea numele de familie.

Dar acum, la Cernăuți, departe de cele mai multe atacuri rusești de pe front și din marile orașe, războiul a tulburat echilibrul care permitea odinioară comunității românești să se miște cu ușurință între cele două țări și culturi.

Mulți români din Cernăuți au venit să muncească în România și în restul UE

Bărbaților de vârstă militară nu li se permite să părăsească țara și nu mai pot munci în străinătate. Deși mulți dețin dublă cetățenie româno-ucraineană, legea ucraineană îi recunoaște doar ca cetățeni ucraineni. Odată cu slăbirea economiei regiunii cauzată de pierderea veniturilor din străinătate, oportunitățile locale de muncă sunt limitate. Mulți bărbați se tem că vor fi încorporați în armată direct de pe stradă. În luna mai în regiunea Cernăuți au avut loc înmormântări pentru soldați aproape zilnic.

Un val de fervoare patriotică, care a mobilizat ucrainenii în fața invaziei ruse, a întărit rolul limbii ucrainene ca limbă de stat. Însă la Cernăuți, minoritatea etnică română speră ca posibilitățile lor de a trăi, învăța și se ruga în limba română în Ucraina să nu fie afectate de reacția Kievului împotriva secolelor de rusificare.

The Kyiv Independent notează că locuitorii români din Cernăuți, precum și activiștii români, spun că majoritatea cetățenilor cu dublă cetățenie din regiune au obținut cetățenia română din motive economice, nu de identitate. Legea română acordă dreptul la cetățenie oricărui cetățean ucrainean care poate dovedi că are descendenți din persoane care au locuit în regiunea Cernăuți în perioada în care aceasta a făcut parte din România Mare.

„La noi, în Ucraina, nu este de muncă, și nu ai din ce trăi”, afirmă Vasîl Bota, 74 de ani, un etnic român ale cărui cinci fiice au plecat să muncească în străinătate înainte de declanșarea invaziei rusești pe data de 24 februarie 2022.

„În principal, (lumea a luat cetățenie dublă) ca să aibă acces la țările europene,” afirmă Vasîl Bîku, activist, poet și romancier român, și președinte al Societății Culturale Române „Mihai Eminescu”.

Trimiteau banii acasă, dar acum ”lanțul s-a rupt”

„Situația era diferită înainte, era regim de vize (cu Uniunea Europeană)”, a declarat Bîku pentru The Kyiv Independent. „Vizele erau foarte scumpe. Oamenii mergeau în Europa, erau prinși acolo, întorși înapoi și expulzați. (Cu pașaport românesc), au avut oportunitatea de a merge și de a munci”.

Oamenii din Cernăuți și din alte regiuni din Vestul Ucrainei trimiteau banii câștigați în străinătate pentru renovarea caselor familiale din Ucraina, afirmă Lavrentii, un șofer cu cetățenie dublă ucraineano-română, care transportă des persoane peste granița cu România.

„Asta a adus muncă în construcții și pentru cei de aici. Lanțul s-a întrerupt. Afectează totul”, subliniază Lavrentii.

Bărbații se tem că vor fi luați de pe stradă pentru a fi trimiși pe front

Localnicii spun că la Cernăuți e binecunoscut faptul că un control de rutină al actelor, făcut de patrulele comisariatelor militare, poate duce la înrolare direct de pe stradă.

Oleksii Rusetskîi a fost înrolat la Cernăuți în ajunul Anului Nou, în gara în care se întorcea din Kiev. Întâmplarea a fost povestită pentru The Kyiv Independent de sora sa, Olena Mișakova, în timpul unui miting organizat în centrul orașului pentru soldații dispăruți sau capturați. Mitingul a avut loc în data de 18 mai, ziua în care au fost organizate alegerile pentru Președinția României.

Mișakova ținea un drapel mare al Ucrainei cu poza fratelui său, alături de alte sute de femei, copii și bărbați tăcuți, aliniați cu steaguri și fotografii ale celor dragi.

Fratele ei a dispărut în regiunea Donețk pe 25 decembrie, la un an după începerea serviciului militar.

O aplicație le arată oamenilor unde sunt patrulele de încorporare în oraș

Frica de a fi înrolat a schimbat și viața de zi cu zi a bărbaților din Cernăuți. Ivan, un taximetrist care a refuzat să-și spună numele complet, verifică regulat un chat cu peste 33.000 de membri pe aplicația Viber, unde oamenii împărtășeau informații despre patrulele de încorporare din oraș. Le-a spus celor de la The Kyiv Independent că evită deplasările în afara Cernăuțiului, de teamă că ar putea fi recrutat la oricare dintre punctele de control care înconjoară orașul.

„Toți tinerii și-au luat familiile și au plecat în România, în Europa, pentru că nu văd un viitor aici”, afirmă și Yurii Levcîk, membru al consiliului raional Cernăuți și director al centrului artistic „Bucovina” pentru renașterea și promovarea culturii românești.

„Pentru unii, asta nu mai e o țară, ci un sistem de tip polițienesc”, a declarat Levcîk pentru jurnaliștii ucraineni, în timp ce se îndrepta de la secția de votare spre centrul său cultural pe 18 mai.

„Oamenii sunt luați de pe stradă. Încă mai sunt mulți (etnici români) aici, dar se ascund”, a adăugat el.

„Ne-am născut aici ca români”

Vasîl Bîku, președinte Societății Culturale Române „Mihai Eminescu”, afirmă însă că mulți români din regiunea Cernăuți s-au oferit voluntari să lupte pentru patria lor, Ucraina.

„În fiecare sat (românesc), avem în cimitire steagurile noastre naționale pentru soldații căzuți”, relatează Bîku. „Ne-am născut aici ca români, dar asta nu înseamnă că nu suntem cetățeni ai Ucrainei. Suntem, înainte de toate, cetățeni ai Ucrainei”, a declarat el pentru The Kyiv Independent.

Publicația ucraineană notează că poziția lui George Simion față de războiul Rusiei în Ucraina „a alimentat vechile tensiuni dintre România și Ucraina privind drepturile minorității românești”.

„Poate că războiul ne-a adâncit toate problemele”, afirmă Levcîk, și enumeră corupția guvernamentală, lipsa de răspundere a autorităților și cazuri de încorporare ilegală.

„Nu simțeam probleme mari (înainte de război). Uneori aveam impresia că suntem nedreptățiți, dar aduceam în discuție, discutam și rezolvam lucrurile”, afirmă acesta, descriindu-și frustrarea față de problemele din Ucraina care nu sunt specifice doar românilor.

„Un val de indignare anti-ucraineană în România”

Dincolo de frustrările împărtășite de mulți ucraineni față de guvern, Bîku a spus că românii din Ucraina nu se confruntă cu conflicte etnice sau discriminare.

Anterior, Bîku s-a opus unei legi din 2017 care ar fi schimbat aproximativ o sută de școli cu predare în limba română din întreaga țară în școli cu predare în limba ucraineană. Dar, potrivit lui Byku, școlile continuă să funcționeze în limba română deoarece legea a fost „suspendată.”

„Vrem doar să fim cetățeni ai Ucrainei. Dar nu vrem să ne pierdem identitatea. Asta este foarte important pentru noi”, afirmă Bîku.

Cu toate acestea, scrie The Kyiv Independent, propaganda rusă folosește activ narațiuni despre presupuse abuzuri asupra grupurilor minoritare din Ucraina pentru a alimenta sentimente anti-ucrainene în România.

Roman Hrîșhciuk, un preot ortodox ucrainean din satul românesc Hlîboke, a declarat pentru publicația ucraineană că zvonurile despre persecuția religioasă de către autoritățile ucrainene sunt răspândite în România de preoți vorbitori de română din biserici legate de Rusia, care încă domină regiunea Cernăuți.

În contextul în care comunitățile ucrainene și activiștii votează pentru a-și transfera parohiile la biserica ucraineană și a se desprinde de dominația Moscovei, Hrîshciuk afirmă preoții bisericilor legate de Rusia își mint enoriașii, spunându-le că biserica ucraineană îi va obliga să țină slujbe exclusiv în limba ucraineană.

„Aceasta, de fapt, a provocat un val de indignare anti-ucraineană în România. Iar Simion și-a construit (campania prezidențială) în jurul acestui val”, adaugă preotul ortodox.

SURSA: Hotnews