ASOCIAŢIA EMNT EGYESULET din Cluj Napoca, fondată de Tokes Laszlo, i-a dat în judecată pe autorii volumului ”Târgul Mureș 1990: Zori Însângerate. Conflictele interetnice din 1989-1990 în dosarele CNSAS”, Tudor Păcuraru și Florian Bichir. Reprezentanții asociației maghiare spun că în carte există pasaje ”incitatorii şi discriminatorii”. Pe de altă parte, asociația maghiară susține discursul anti-LGBT promovat de guvernul Orban în Ungaria și de deputatul UDMR Zakarias Zoltan în România. Timp de mai mulți ani, ASOCIAŢIA EMNT EGYESULET l-a plătit pe deputatul UDMR-ist. 

Asociația clujeană EMNT EGYESULET a depus la CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII o plângere împotriva lui Tudor Păcuraru și Florian Bichir, autorii volumului ”Târgul Mureș 1990: Zori Însângerate. Conflictele interetnice din 1989-1990 în dosarele CNSAS”. Reprezentanții asociației au acuzat că autorii ”au denaturat adevărul, concomitent cu defăimarea şi discriminarea comunităţilor „criminale” maghiare şi rome, cu preţul exacerbării sentimentelor naţionalist-şovine. (…) atunci când nominalizează organizatorii conflictului interetnic din martie 1990 de la Târgu Mureş, (autorii, n.red) intră într-o confuzie penibilă. În locul organizatorilor adevăraţi din Bucureşti (preşedintele Ion Iliescu, vice-prim ministrul Gelu Voican-Voiculescu, ministrul forţelor armate gen. Victor Atanasie Stănculescu, ministrul de interne gen. Mihai Chiţac, Virgil Măgureanu, deja propus să devină primul director al SRI, instituţie tocmai pregătită să iasă la lumină ş.a.) îi indică drept organizatori pe liderii de atunci de la Budapesta, respectiv Matyas Szuros, preşedintele interimar al Ungariei, Miklos Nemeth, prim-ministru şi Gyula Horn, ministru de externe. În sprijinul acestei teze , autorii susţin că respectivii erau membri ai rău-famatului KGB din URSS și, în această calitate, s-au angajat la punerea în aplicare a planului horthyst ״Aurora Zorilor‖ (Virradat)״, conceput deja în anul 1920 pentru ocuparea Transilvaniei şi a altor teritorii revendicate de Ungaria, adepții acestei idei istorice fiind în stare să indice printre locaţiile ţintite de revizioniştii maghiari până şi teritorii austriece, cuprinzând oraşele Graz şi Viena”, se arată în cuprinsul plângerii.

În replică, autorii volumului spun că este vorba despre o carte ce prezintă documentele întocmite de serviciile de informaţii româneşti între anii 1989 și 1990 și aflate în arhiva CNSAS. Aceasta este o carte istorică care explică evenimentele din perioada 1989 și 1990, catalogate de către autorități și numeroşi istorici ca fiind conflicte interetnice. 

”Este o lucrare ştiinţifică care prezintă publicului, în vederea informării asupra unor evenimente istorice, 454 de pagini de documente întocmite de serviciile de informaţii româneşti în 1989 și 1990 și aflate în arhiva CNSAS, însoțite de un aparat critic solid, alcătuit din 325 de note de subsol, cu trimitere la surse istoriografice consacrate și la documente oficiale”, spun Florian Bichir și Tudor Păcuraru.

Consiliul pentru Combaterea Discriminării a respins plângerea asociației EMNT EGYESULET, astfel că disputa s-a mutat în instanță.

Manipularea maselor nu mai șochează pe nimeni

La Curtea de Apel Cluj dosarul a fost judecat de Anca-Mihaela Ion. Ea a decis respingerea plângerii făcute de asociația maghiară. ”Autorii cărţii îşi exprimă propria opinie cu privire la evenimente din istoria recentă (asupra căreia nu există încă o reconciliere), descriind documentele întocmite de serviciile de informaţii româneşti între anii 1989 – 1990 și aflate în arhiva CNSAS, scopul fiind informarea publicului, printr-o lucrare științifică, prin prezentarea unor documente istorice ce fac trimitere la surse istoriografice consacrate și la documente oficiale.

În acest context, concluzia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost în sensul că nu s-a depăşit sfera caracterului informativ care prezintă interes pentru opinia publică, neaducându-se atingere persoanelor de o anumită categorie socială. (…) Modalitatea alegorică folosită de aceştia pentru a descrie, potrivit propriei viziuni asupra evenimentelor, cum se desfăşura o operaţiune a planificatorilor spionajului ungar de „manipulare a maselor” poate fi apreciată ca fiind de natură să şocheze sau să deranjeze, însă, după cum s-a arătat mai sus, în contextul în care această prezentare s-a realizat într-o carte având rolul de a informa publicul cu privire la anumite evenimente istorice, petrecute între anii 1989-1990, scopul lucrării fiind acela de a explica că acele evenimente pe motive de dușmănie interetnică ar fi fost acțiuni organizate, iar autorii publicând cartea ca drept la replică la o carte publicată pe aceeași temă, nu se poate concluziona că limitele libertăţii de exprimare au fost încălcate de autori, întrucât afirmaţiile acestora se încadrează în principiile privitoare la cerințele pluralismului, toleranței și spiritului larg, fără de care nu poate exista o societate democratică. După cum a arătat şi Colegiul director, din analiza afirmaţiilor autorilor, nu rezultă faptul că ar fi exista intenţia de a leza demnitatea minorității maghiare și/sau a etniei rome sau crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv la adresa acestora sau la adresa organizaţiilor minorităţiilor naţionale, nefiind întrunite cerinţele prevederilor art. 15 din OG nr. 137/2000. Ca atare, pentru considerentele de mai sus, având în vedere obiectivul urmărit de către autori, conţinutul declaraţiilor realizate de aceştia în carte, contextul în care au avut loc aceste declaraţii, rolul în societate a autorilor afirmaţiilor contestate de reclamantă, curtea constată că în speţă nu era necesară într-o societate democratică o ingerinţă în libertatea de exprimare a autorilor, CNCD reţinând în mod corect că faptele sesizate nu întrunesc elementele constitutive ale art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 din OG nr. 137/2000, ci se încadrează în limitele libertăţii de exprimare”, se arată în motivarea judecătorească. Decizia nu este definitivă, iar reprezentanții Asociației EMNT EGYESULET au contestat acest verdict.

Discurs anti LGBT

Asociația clujeană EMNT EGYESULET l-a plătit timp de mai mulți ani pe deputatului UDMR Zakarias Zoltan care spune că ”propaganda” LGBT ar trebui interzisă în școli.

„Propaganda LGBT nu are ce căuta în grădinițe sau școală. Nu ar trebui să se învețe la școală despre comunitatea LGBT. Noi nu vrem ca activiștii LGBT de la diferite ONG-uri să poată să manifeste această propagandă în școli. Dacă părinții sunt de acord ca un copil să ia parte la aceste manifestări, e dreptul lor. Trebuie acordul părinților. Să prevenim participarea copiilor fără acordul părinților la aceste manifestări”, a afirmat deputatul UDMR pentru Europa Liberă.

Luptele de stradă de la Târgu Mureș

În decembrie 1989, la Târgu Mureș românii și maghiarii au luptat împreună pentru înlăturarea dictaturii comuniste. Erau uniți și la fel de însetați de libertate. În ianuarie 1990 au apărut însă primele neînțelegeri. Elita maghiarilor a înființat UDMR, iar cea a românilor, Vatra Românească, o organizație civică din care făceau parte ofițeri ai armatei, foști membri de frunte ai PCR, și juriști din vechea gardă. Organizația a acuzat UDMR că face jocurile Budapestei și că ungurii vor să ne ia Ardealul. În replică, UDMR a acuzat Vatra Românească de ultranaționalism și xenofobie.

În ziua de 27 februarie, statuia lui Avram Iancu a fost profanată. Poliția a pus incidentul pe seama unor autori neidentificați. În 16 martie, pe geamul unei farmacii aflate în cartierul Tudor, locuit cu preponderență de români, a apărut inscripția „farmacie” și în limba maghiară. Evenimentul a fost relatat tendențios de Rompres, fosta agenție de stat Agerpres, care a transmis că de fapt farmaciștii refuză să mai elibereze medicamente românilor. În 19 martie, sediul UDMR a fost incendiat de români. A fost grav rănit președintele uniunii, scriitorul Andras Suto. Armata a intervenit abia după producerea evenimentelor.

În ziua de 20 martie a început războiul total, în fața televiziunilor venite din toată lumea. În centrul orașului românii și maghiarii formau o uriașă mulțime înțesată de agitatori și de instigatori.

Luptele de strada s-au soldat cu 5 morți și 278 de răniți, dintre care 190 de români și 88 de maghiari. Nici după 25 de ani cei care au orchestrat această înfruntare sângeroasă nu au fost judecați și pedepsiți.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.