Adalgo Mirus SRL, societate deținută de frații Sorin și Raul Gadola, s-au judecat în instanță cu primarul Emil Boc pentru o barieră pusă nelegal la ansamblul Sophia Residence. Chiar dacă judecătorii a două instanțe au păreri diferite cu privire la această speță, într-un final, cel învins a fost Emil Boc.

În ianuarie 2018, Emil Boc a dat în judecată firma Adalgo Mirus SRL, deținută de fiii omului de afaceri Ștefan Gadola, cerând instanței să- i oblige pe aceștia să desființeze lucrările de construcție  executate nelegal la ansamblul Sophia Residence din cartierul Bună Ziua, proiect dezvoltat de familia Gadola.

Concret, în iunie 2016 pe strada Bună Ziua, firma Adalgo Mirus, în calitate de proprietară a drum o drumului de acces, a executat o barieră care restricționa circulația auto și a amplasat separatoare de sens din beton, fără a deține o autorizație de construire. În acest sens, familia Gadola a fost sancționată cu o amendă de 3.000 lei și s-a dispus ca măsură complementară intrarea în legalitate. În urma unui alt control efectuat în decembrie 2017, agentul Serviciului Control Urbanism și Disciplină în Construcții a constat că s-au îndepărtat separatoarele de sens, însă s-a menținut bariera, motiv pentru care primarul Emil Boc a dat în judecată Adalgo Mirus, cerând instanței să oblige familie Gadola să desființeze lucrările nelegale.

Cum se apără frații Gadola

Adalgo Mirus, dezvoltatoarea unui proiect investițional denumit Sophia Residence spunea în martie 2018 că în fața imobilelor din complexul Sophia Residence există un drum, care, conform proiectului, la finalizarea tuturor construcțiilor va trece în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca și va uni strada Bună Ziua cu strada Mozart. Gadola explica că două dintre blocurile respective erau la acea dată în desfășurare, motiv pentru care ”locuitorii celorlalte imobile  pentru a ajunge în fiecare zi în fața blocului cu mașina trebuie să parcurgă drumul despre care s-a făcut vorbire mai sus. Pentru că în zonă, după cum bine este cunoscut, există o problemă legată de insuficiența parcărilor și, la solicitarea locatarilor, subscrisa am procedat la montarea unor separatoare de sens și la o barieră. Aceste demersuri ai făcut posibilă asigurarea unei relative discipline în ceea ce privește circulația pe acest drum, precum și a respectării dreptului fiecărui locatar, deținător de parcare, de a putea folosi bunul său, dar și pentru o eventuală intervenție a organelor de stat (ambulanță, pompieri, poliție). Toate cele de mai sus nu erau posibil a fi realizate deoarece se parca în mod haotic pe o parte și pe cealaltă a drumului, se blocau sensurile de mers. Am montat astfel o barieră și separatoare de drum cu scopul de a reglementa situația, temporar, până la trecerea drumului în proprietatea municipiului”.

Mai mult,reprezentanții Adalgo Mirus, prin avocat susțin că nici nu aveau nevoie de autorizație de construire pentru amplasarea unei bariere: ”Este evident faptul că amplasarea unei bariere și a unor separatoare de drum nu presupune efectuarea unor lucrări de construcții și deci necesitatea obținerii unei autorizații de construire”. Acest lucru a fost contrazis în instanță de reprezentanții primăriei care au arătat că aveau nevoie de autorizație de construire.

”Menționăm faptul că anterior montării separatoarelor și a barierei, am solicitat organelor de poliție pentru a-i amenda pe cei care blochează drumul, însă ni s-a spus că poliția locală nu poate interveni în această situație, fiindcă este vorba despre un drum privat unde nu au competență”, mai spun frații Gadola.

Judecătorii au opinii diferite

În 22 mai 2018, judecătoarea Anamaria Moș de la Judecătoria Cluj-Napoca a admis acțiunea formulată de Emil Boc, obligând firma Adalgo Mirus să desființeze lucrările de construcții executate nelegal, ”deoarece măsura complementară dispusă prin proces verbal de constatare și sancționare a contravenției nu a fost îndeplinită de bună voie în termenul stabilit”, a motivat judecătoarea.

Împotriva acestei hotărâri s-a formulat apel, iar Tribunalul Cluj, prin președintele Emese Luca și judecătorul Florin Cătălin Jacotă au dat schimbat total sentința, în sensul că a admis apelul formulat de Adalgo Mirus și a respins cererea primarului,

”Constatând fapte de executare a unor lucrări de construcție fără autorizație, organul de control este îndreptățit să dispună atât oprirea executării lucrărilor, cât și una sau alta dintre următoarele două sancțiuni complementare fie ”luarea măsurilor necesare pentru încadrarea lucrărilor executate în prevederile autorizației”, fie ”desființarea lucrărilor executate în autorizație”. Or, din procesul verbal de constatare și sancționare rezultă că organul de control nu a stabilit și sancțiunea desființării lucrărilor, ci doar intrarea în legalitate, aceasta însemnând obținerea acestei autorizații ulterioare de construire”, motivează judecătorul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.