Un caz extrem de interesant se judecă în instanţele clujene. Este vorba de acuzaţiile de trafic de persoane care i se aduc Mariei Sâncrăian. Pe de o parte, ea a fost condamnată într-un proces de trafic de persoane, dar a fost achitată de acuzaţiile de trafic. Însă, Sâncrăian a câştigat la CEDO un proces împotriva României pentru detenţie ilegală. În acelaşi timp, Maria Sâncrăian este persoana de contact a firmei Framar din Italia din domeniul construcţiilor. Potrivit procurorilor, Sâncrăian ar avea legături cu mafia calabreză Ndrangheta din Italia.
La începutul lunii, Maria Sâncrăian, condamnată de instanţele din România într-un caz de trafic de persoane, a deschis un proces la Curtea de Apel Cluj pentru ”recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine”. Judecată într-un dosar de trafic de persoane, Sâncrăian a fost condamnată la Tribunalul Satu Mare. ”Admite cererea inculpatei Sâncrăian Maria în sensul că recunoaşte hot. pen. nr. 128/05 din 13.04.2005 a Tribunalului din Cosenza privind pe aceasta; Admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de procuror, în sensul reţinerii, în sarcina inculpatei Sâncrăian Maria, a stării de recidivă prev. de art. 37 lit. b în loc. de 37 lit. a Cod penal; Respinge restul cererilor de schimbare a încadrării juridice a faptelor; Condamnă inculpata Sâncrăian Maria la două pedepse a câte 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor pe o durată de 5 ani ptr. cele două infracţiuni reţinute în sarcina sa; Contopeşte pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor pe o durată de 5 ani, pe care o sporeşte cu 6 luni; Contopeşte această pedeapsa cu pedeapsa de 4 ani închisoare şi 200000 euro amendă penală, aplicată prin hotărârea recunoscută; Deduce perioada executată din pedeapsa recunoscută de 18 luni şi 2 zile închisoare; Menţine măsura obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpată; Dispune executarea în regim privativ de libertate. Achită inculpata Sâncrăian Maria, de sub acuzaţia săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod pr.pen., cu privire la victimele C.Gh., C.M., B.I. şi B.L.C.”, arată minuta sentinţei privitoare la Sâncrăian.
Chiar şi aşa, Maria Sâncrăian apare ca fiind reprezentanta firmei Framarsrl cu sediul în Italia, o societate care lucrează în domeniul construcţiilor cu mână de lucru românească.
Sclavagism modern
Potrivit procurorilor, Maria Sâncrăian făcea parte dintr-o reţea de traficanţi de persoane, şi îi avea ca ”locotenenţi” pe Vasile Stan, din Satu Mare, şi Francisc Kadar, din Cluj, care şi aceştia au suferit condamnări în cadrul procesului de la Satu Mare. Potrivit aceloraşi date judiciare, Sâncrăian a realizat conexiunea cu clanul „Arturi”, afiliat mafiei calabreze „Ndraghetta”. Ea a fost soţia lui Arturi Francesco, zis „Franco”, cetăţean italian, membru al clanului Arturi. Ei racolau persoane din judeţele Cluj, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Mureş şi Harghita, promiţându-le locuri de muncă, dar în Italia erau trataţi în condiţii greu de imaginat.
Rechizitoriul arată că membrii reţelei au racolat persoane din Harghita Mureş, Satu Mare şi Sălaj, de la care au încasat peste 140.000 de euro.
Cele aproape 50 de persoane, cu vârste cuprinse între 19 şi 70 de ani, au fost transportate în Italia unde erau cazaţi în condiţii insalubre şi obligaţi să muncească în agricultură, construcţii, menaj, îngrijirea de copii şi bătrâni, la localuri, ca dame de companie.
Pe toată perioada şederii în Italia, persoanele traficate nu au avut contracte de muncă şi nici drept de şedere pe teritoriul Italiei, erau supravegheate permanent, iar documentele de identitate erau reţinute de membrii reţelei.
Unele dintre persoanele traficate au reuşit să scape de sub supravegherea membrilor reţelei şi s-au întors în România unde au depus plângeri la poliţie.
Potrivit rechizitoriului, femeile tinere au fost obligate să lucreze ca dame de companie într-o serie de cluburi de noapte şi să întreţină relaţii sexuale cu ”Pepe”, patronul barurilor.
Mafia calabreză, cunoscută şi sub numele de ‘Ndrangheta, specializată în traficul de droguri şi extorcare, încasează de pe urma acestor activităţi de crimă organizată miliarde de euro. Ea este una dintre cele mai puternice grupări infracţionale din lume şi şi-a extins influenţa şi reţelele din Italia pe întregul glob. Organizaţia este, încă, foarte activă în regiunea în care s-a născut. „Acolo unde există lucrări publice, Ndrangheta are un interes crescut. Organizaţia este un parazit”, a declarat, pentru NY Times, Roberto di Palma, un magistrat italian.
A câştigat la CEDO pentru detenţie nelegală
Pe de altă parte, Sâncrăian a făcut plângere la CEDO, iar Curtea Europeană a constatat că statul român a încălcat prevederile referitoare la dreptul la libertate al persoanelor, prevăzut de art. 5 paragrafele 1, 4 şi 5 din Convenţia Drepturilor Omului, prin menţinerea reclamantei în stare de detenţie, după ce aceasta a obţinut o decizie de rejudecare a cauzei, ulterior predării sale în baza unui mandat european de arestare. Totodată, a acordat reclamantei suma de 8.000 euro cu titlul de daune morale, dar în acelaşi timp a constatat că reclamanta nu a dispus şi nu dispune nici în prezent în dreptul intern de o cale prin care să obţină repararea prejudiciului suferit. Maria Sâncrăian a fost condamnată în lipsă, de către Judecătoria Cluj-Napoca, la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare, rămasă definitivă prin neapelare. După aducerea din Italia în baza unui mandat european de arestare, aceasta a înaintat o cerere de rejudecare a cauzei. Cererea a fost respinsă ca neîntemeiată de către Judecătoria Cluj-Napoca. Reclamanta a declarat apel împotriva acestei hotărâri, iar Tribunalul Cluj, după mai bine de un an de zile, a dispus admiterea apelului şi retrimiterea dosarului cauzei la prima instanţă, în vederea rejudecării cauzei. Practic, CEDO a constatat că detenţia Mariei Sîncrăian a fost nelegală din momentul în care s-a decis rejudecarea cauzei şi până când instanţa de fond a pronunţat soluţia în cauză, Curtea arătând că prima condamnare care a avut loc în lipsa reclamantei nu este un temei legal al detenţiei acesteia. În consecinţă Curtea a constatat violarea art. 5 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Tribunalul Cluj a dispus refacerea urmăririi penale
Tribunalul Cluj a decis să restituie cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Prin aceeaşi sentinţă s-a constatat nulitatea absolută a mandatului de executare a pedepsei închisorii şi s-a dispus punerea reclamantei în libertate. În motivarea sentinţei, instanţa a criticat modul în care a avut loc urmărirea penală, cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatei, dispunând în mod expres refacerea întregii urmăriri penale în condiţii de contradictorialitate şi cu respectarea tuturor drepturilor inculpatei. În tot intervalul de timp între punerea în executare a mandatului european de arestare şi punerea în libertate, reclamanta s-a aflat în închisoare, în mai multe locaţii pe teritoriul României.
Lista condamnărilor Mariei Sâncrăian
Maria Sâncrăian nu este la prima condamnare. În 1985 a primit un an şi jumătate pentru trafic de influenţă. În 1994, a fost condamnată pentru înşelăciune la 3 ani şi 6 luni închisoare (joc piramidal “Caritas” iunie – septembrie 1993, prejudiciu total de 30.634.000 lei vechi, 1.000 mărci germane şi 9.000 de dolari). În 1999 a mai primit o condamnare de patru ani şi patru luni tot pentru înşelăciune. Ulterior a mai fost condamnată la 2 ani şi 10 luni pentru trafic de influenţă cu un prejudiciu 10.000.000 lei vechi şi 3.000 mărci germane. Penultima condamnare, cea a Tribunalului Cosenza din Italia a fost de 4 ani şi 4 luni închisoare şi 200.000 euro amendă pentru exploatare prin obligarea la muncă.
Sebastian Albescu
