Verioti Constantin, fiul lui Verioti Gheorghe – cunoscut om de afaceri constănțean cu conexiuni controversate, inclusiv cu Vanessa Youness și fostul șef al DIPI, Gelu Oltean – a dat în judecată Primăria Constanța, cerând obligarea acesteia la emiterea unui act administrativ. Acțiunea sa a fost respinsă în primă instanță de Tribunalul Cluj, care a considerat neîntemeiate atât cererea principală, cât și intervențiile formulate în sprijinul său de către mai mulți terți. Dosarul se află acum în faza de recurs la Curtea de Apel Cluj.
Miza: un PUZ pentru 7.600 mp de teren
Constantin Verioti, acuză Primăria Municipiului Constanța și Arhitectul-Șef că blochează ilegal dezvoltarea unui proiect imobiliar prin refuzul nejustificat de a emite un aviz esențial.
Procesul a fost deschis în martie 2024, când Constantin Verioti, inițiator și beneficiar al unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), a dat în judecată autoritățile locale pentru că refuză să-i elibereze Avizul de Oportunitate necesar continuării procedurii. PUZ-ul propus vizează o suprafață de 7.663 mp, formată din patru terenuri situate în zona străzii Eroilor din Constanța. Terenurile se află în proprietatea unor persoane fizice și sunt încadrate ca „curți-construcții”.
Verioti a depus cererea de avizare în iulie 2023, iar în septembrie 2023 a primit un răspuns negativ din partea Primăriei, fără argumente solide, susține el. În lipsa unui răspuns favorabil nici după formularea unei plângeri prealabile, a fost nevoit să se adreseze instanței.
Avocatul reclamantului a invocat în fața Tribunalului prevederi clare din Legea 350/2001, care stabilesc că avizele pentru PUZ trebuie emise în cel mult 30 de zile, altfel proiectul este considerat avizat tacit. În plus, refuzul nu se bazează, spune el, pe prevederile reale ale Planului Urbanistic General.
Primăria invocă faptul că terenurile s-ar încadra parțial în zona ZRV1a, unde ar exista interdicții de construire aferente spațiilor verzi. Verioti a demontat acest argument arătând că nici în certificatul de urbanism emis de aceeași instituție în 2022 nu este menționată această încadrare, iar terenurile nu figurează nici în Registrul spațiilor verzi publicat de municipalitate.
De altfel, Verioti susţine că în trecut, instannţele de judecată au anulat acte similare ale Consiliului Local Constanța, tocmai pentru că încălcau substanțial dreptul de proprietate. În plus, pentru un teren învecinat, în aceeași zonă, Primăria Constanța a emis aviz favorabil în anul 2020, ceea ce sugerează o aplicare inegală și arbitrară a legii.
În cererea adresată instanței, Constantin Verioti a solicitat obligarea Primăriei Constanța la emiterea avizului de oportunitate, precum și plata unor penalități în valoare de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, a cerut instanței să oblige autoritățile la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța respinge acțiunea lui Constantin Verioti împotriva Primăriei Constanța. Magistrații au decis că refuzul de a emite avizul de oportunitate nu a fost nejustificat
Tribunalul Cluj-Napoca a respins acțiunea în instanță a lui Constantin Verioti împotriva Primăriei Constanța, în care acesta contesta refuzul administrației locale de a-i elibera un aviz de oportunitate necesar pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.
În motivarea hotărârii, instanța a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune, însă a admis apărarea formulată de Primarul Municipiului Constanța, de Arhitectul-șef și de Unitatea Administrativ-Teritorială Constanța, potrivit căreia refuzul de a emite avizul de oportunitate nu reprezintă un act administrativ ce poate fi atacat în contencios, ci un simplu răspuns motivat, transmis solicitantului.
Primăria a susținut că nu există un refuz nejustificat, ci o respingere întemeiată pe prevederile legale și pe reglementările urbanistice în vigoare. Potrivit administrației locale, amplasamentul indicat de reclamant este încadrat în două zone cu regimuri restrictive: ZRVla și ZRCM1, iar pentru prima dintre acestea, legislația interzice schimbarea destinației terenului.
Avocații Primăriei au invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a arhitectului-șef, argumentând că acesta este doar un funcționar public și nu are personalitate juridică pentru a putea fi chemat în judecată. Mai mult, potrivit legii, avizul de oportunitate este semnat de primar, după ce este verificat de arhitectul-șef, ceea ce înseamnă că doar edilul are calitatea de emitent.
Tribunalul a respins atât cererea principală formulată de reclamant, cât și cererea de intervenție accesorie depusă în sprijinul acestuia. Pe scurt, magistrații au considerat că administrația locală a respectat cadrul legal, iar refuzul de a emite avizul de oportunitate nu poate fi considerat un abuz sau un exces de putere.
Conexiunile de la Cluj
DNA i-a acuzat pe Gheorghe Verioti și fiica sa, Elena, că au intermediat o mită de un milion de euro cerută de Vanessa Amal Youness, o apropiată a primarului Emil Boc. Banii fuseseră solicitați în 2011 de la oamenii de afaceri Claudiu Florică și Dinu Pescariu, care au denunțat cazul în 2016.
Mita fusese transferată prin conturi off-shore în Elveția, în special prin firma International Lobby Ltd. din Seychelles, controlată de Gheorghe Verioti. Procurorii au pus sechestru pe proprietăți ale Vanessei Youness în Cluj și Dâmbovița și au investigat dispariția sumei.
Emil Boc a fost audiat ca martor și a negat orice implicare, susținând că nu a fost informat despre detaliile afacerii și că aprobase nota de continuare a licențierii Microsoft abia în iulie 2011, după o rectificare bugetară.
Florică și Pescariu au arătat că Youness, prin intermediul lui Verioti, ceruse inițial 500.000 de euro, sumă majorată ulterior la un milion. Plata s-a făcut cash în 2011, iar contractul IT a fost semnat imediat după.
Un alt mister îl reprezentau 1,5 milioane de euro găsiți în contul off-shore al Vanessei Youness, bani suspectați a proveni din alte fapte de corupție, motiv pentru care procurorii au extins ancheta pentru trafic de influență și spălare de bani.
Gheorghe Verioti a spus că o primă sumă de 720.621 de euro a ajuns la Vanessa Youness în data de 14 iulie 2011 prin transfer bancar dintr-un cont pe care el îl deținea în Elveția, la banca UBS Lausanne. Restul de bani au fost remiși cash, la solicitarea Vanessei Youness.
Acesta a susţinut că banii proveneau de la Dinu Pescariu, al cărui interes era ca Guvernul României – în fruntea căruia se afla, atunci, Emil Boc – să prelungească contractele pentru licențele Microsoft.
„Situația a fost exact invers, respectiv dânsa s-a angajat să facă. Pe parcursul 2010 – 2011 pentru că domnii Pescariu și Florică aveau de primit niște bani de la guvern, Youness s-a angajat să le rezolve treaba. Ea mi-a spus că s-a rezolvat și că își dorește banii. Acesta e motivul pentru care am virat suma de bani. Eu aveam banii de la domnul Pescariu”, a declarat Gheorghe Verioti, în anul 2022.
Faleza Constanței, săpată ilegal de Constantin Verioti după retrocedările controversate ale lui Mazăre
În 2022, Primăria Constanța, prin intermediul Poliției Locale, a depus o plângere penală împotriva omului de afaceri Constantin Verioti, acuzat de excavarea ilegală a unei suprafețe de aproximativ 2.000 mp din faleza orașului.
„Domnul Verioti a fost reclamat penal pentru executarea de lucrări de construcții într-o zonă protejată și a primit o amendă conform HCL 77”, a declarat, în 2022, pentru publicaţia Dobrogea Live, Șerban Toader, director general adjunct al Direcției Generale Poliția Locală Constanța.
O suprafață considerabilă din taluzul Constanței a fost săptămâna trecută excavată în apropierea sediului Poliției Rutiere de pe strada Eminescu.Terenul figurează în acte pe numele lui Constantin Verioti, care a dobândit această porțiune de faleză după ce fostul primar Radu Mazăre a intabulat în mod abuziv aproape întreg taluzul orașului. Conform a patru acte legislative (Legea nr. 107/1996, Legea nr. 213/1998, Legea nr. 18/1991 și OUG nr. 202/2002), falezele fac parte din domeniul public al statului, fiind bunuri inalienabile, iar înstrăinirea sau construirea pe aceste terenuri este interzisă.
Acest caz scoate în evidență o luptă complexă între interese private puternice și autoritățile publice, unde aspectele legale se împletesc cu suspiciuni și conexiuni controversate. Deși Tribunalul Cluj a dat câștig de cauză Primăriei Constanța, bătălia juridică continuă, iar viitoarele decizii vor influența atât viitorul proiectului imobiliar, cât și climatul urbanistic din zonă. În paralel, legăturile familiale și scandalurile în care sunt implicați Verioti pun sub semnul întrebării transparența unor afaceri și modul în care se exercită puterea în orașul de la malul mării.
Citeşte şi:
