O firmă de arhitectură din Cluj-Napoca modelează centrul civic al Brașovului

Firma Arhi Box se va ocupa de realizarea Planului Urbanistic Zonal al municipiului Brașov. Biroul de arhitectură este condus de arh. Călin Lada și dr. arh. Mihai Racu. În Cluj-Napoca, cei de la Arhi Box au proiectat modernizarea școlii Lucian Blaga, PUZ-ul unde se va construi prima școală publică din Cluj-Napoca după anii 90, sau centrul sportiv La Terenuri. Pe de altă parte, dacă Primăria Brașov a reușit să găsească resurse pentru refacerea PUZ-ului pentru centrul orașului, în Cluj-Napoca are valabilitate același plan urbanistic extrem de contestat și care a transformat orașul într-o struțo-cămilă urbanistică. 

La începutul acestui an, administrația locală din Brașov a purtat negocieri cu Arhi Box. Inițial, firma clujeană a solicitat suma 270.000 de lei și nu s-a ajuns la o înțelegere. Însă după renegocieri, contractul a fost semnat pentru suma de 252.100,84 lei fără TVA.

Pe lângă întocmirea planului urbanistic propriu-zis, arhitecții vor trebui să întocmească și o serie de studii, de la cel geotehnic, la cel privind organizarea circulației și impactul traficului asupra zonei sau cel peisagistic. După ce va fi emis ordinul de începere a lucrărilor, angajații firmei vor avea un termen de 9 luni pentru a preda toate documentațiile solicitate, la care se adaugă și avizele aferente. Ordinul se va da abia după finalizarea etapei de colectare a datelor de analiză a teritoriului, în conformitate cu datele din caietul de sarcini.

PUZ-ul pentru perimetrul de 20 de hectare al Centrului Civic a fost aprobat în 2009, iar prelungirea sa în respectiva formă a fost anulată de instanță după ce unul dintre proprietarii de terenuri din zonă a acționat în instanță municipalitatea. De altfel, proiectanții vor trebui să ţină cont în conturarea noului PUZ și de o decizie a instanţelor de judecată din anul 2018, într-un proces prin care Primăria a fost obligată să respecte un contract de concesiune din anul 1993, în baza căruia în zonă ar urma să fie construită şi Catedrala „Înălţarea Domnului”.

Conform PUZ-ului aprobat în 2009, pentru Centrul Civic era propusă amenajarea a două zone cu funcțiune mixtă, respectiv de birouri, hotel și comerț. La vremea aprobării acestei documentații, printr-un amendament propus de un consilier local, a fost interzisă funcțiunea de locuințe. Prima zonă este propusă în partea de Sud-Vest a amplasamentului, la intersecțiile dintre str. M. Kogălniceanu şi b-dul. 15 Noiembrie. Regimul de înălţime pentru această zonă Parter+Mezanin+25 Etaje. A doua zonă este amplasată în partea Estică a zonei, iar regimul de înălţime este ceva mai mic, respectiv de Parter+Mezanin+10+14Etaje, arată bizbrasov.ro.

La Cluj-Napoca PUG-ul sufocă orașul

În Cluj-Napoca regulile urbanistice sunt trasate de Planul Urbanistic General (PUG), un proiect care a generat dezvoltarea haotică a orașului.

Administrația locală nici măcar nu putut duce la bun sfârșit procedura de actualizare planului urbanistic.

Începând cu data de 22 iunie 2016, vechiul Plan Urbanistic General (PUG), elaborat în cursul anilor 90, a ieșit din uz, intrând în vigoare noul PUG făcut de Universitatea Tehnică Cluj Napoca și firma de arhitectură Planwerk. Potrivit noului PUG, Clujul a fost împărţit în trei zone de importanţă: zona de locuire, zona de urbanizare, unde au fost incluse şi zona Borhanci şi zona de restructurare de 593 de hectare, care se suprapune peste fosta zonă industrială şi un parcelar riveran de 250 de hectare.

Printre nemulțumirile referitoare la noul PUG pot fi enumerate situații în care realitatea din teren nu coincide cu cea din însemnările celor de la Urbanism. În cadrul ședințelor de consiliu local, proprietarii nemulțumiți au menționat că au parcele prea mici pentru a putea să construiască ceea ce permite noul PUG – vile și pensiuni – și că o eventuală înțelegere între proprietari pentru comasarea parcelor nu ar implica decât costuri în plus și obligația ca ei să se lanseze în afaceri în turism, risc pe care nu doresc să și-l asume. În consecință, în opinia lor, ar fi obligați să lase terenurile tot neîntreținute, dacă ar urma calea noului PUG.

Pe lângă arhitecții UTCN-ului s-au mai asociat birourile de arhitectură Planwerk și Bogart, subcontractorii USAMV și societățile IHS România și DASAT Invest. DASAT Invest este deținută de profesorul UTCN, Gavril Torsin, cealaltă societate, IHS Romania (Institute for Housing and Urban Development Studies Romania) este deținută de off-shore-ul Institute for  Housing and Urban Development Studies BV, de Nicolaie Țarălungă și de Sorina Racoviceanu.

Reactualizarea PUG-ului pusă pe lista de așteptare

În toamna anului 2020, Primăria Cluj Napoca a semnat contractul cu SC Synergetics Corporation pentru reactualizarea PUG-ului. În mod normal, potrivit clauzelor contractuale asumate, administrația locală trebuia să pună la dispoziția proiectanților companiei o documentație pe care proiectanții companiei private să realizeze lucrarea.

După un an și jumătate în care Primăria Cluj-Napoca a amânat trimiterea documentației, autoritatea locală a denunțat unilateral contractul pe motiv că proiectanții nu au făcut nimic.

”Prin faptul că nu ați transmis toată documentația elaborată pentru etapa I în conformitate cu graficul de prestare convenit”, se arată în notificare.

”Suntem mâhniți de acuzațiile pe care ni le aduce Municipiul Cluj-Napoca, precum și de acțiunea întreprinsă, în condițiile în care, de doi ani, lucrările de reactualizare a PUG Cluj-Napoca au fost întârziate tocmai de Primărie, prin refuzul de a ne pune la dispoziție toată documentația necesară, solicitată și la care ar fi trebuit să avem acces, conform obligațiilor asumate de Municipalitate prin contract.

Synergetics a semnalat nu o dată acest lucru, prin notificări trimise Municipiului Cluj-Napoca, căruia i-a solicitat asumarea de urgență a responsabilităților până la o dată certă, iar, în luna februarie a acestui an, ca măsură provizorie, chiar dispunerea suspendării contractului, până la clarificarea modalității și a termenului de îndeplinire, de către achizitor, a obligațiilor prevăzute la art. 12.1 și 14.1 din contract (a se vedea Notificarea nr. 71/18.02.2022).

Considerăm că rezilierea contractului este o decizie nefericită, care va avea un impact, în principal, asupra cetățenilor, prin consecințele pe care le angrenează:-Urbanism derogatoriu, -Dezvoltare urbană haotică, fără o viziune de ansamblu,-Necunoașterea și neintegrarea nevoilor reale ale locuitorilor, -Menținerea situațiilor litigioase, -Neconstituirea bazei de date urbane necesare pentru îmbunătățirea procesului de lucru al departamentului de Urbanism și a relației cu cetățenii, -Amânarea pentru cel puțin doi ani a realizării unui nou plan urbanistic general, respectiv un an pentru organizarea și finalizarea unei noi proceduri de achiziție publică și cel puțin un an alocat pentru atingerea unui stadiu similar celui în care suntem astăzi. Or, continuarea în condiții firești a prezentului contract ar fi însemnat ca în 2024 noul regulament de urbanism să fie în curs de aprobare.

Așadar, soluția nu era rezilierea contractului, ci punerea la dispoziție, la timp și în totalitate, de către Primărie, a datelor necesare, solicitate în repetate rânduri, pentru a ne putea îndeplini obligațiile asumate și pe care considerăm în continuare că le putem duce la capăt”, arată punctul de vedere al celor de Synergetics.