Camelia Bogdan, unul dintre judecătorii care a deschis zeci de procese în instanțele clujene, are o serie de inadvertențe în declarația de avere. Dacă anul trecut ea a declarat că deține într-un cont la Banca Transilvania 200.000 de euro, la ultima declarație, semnată luna trecută, banii au dispărut fără ca, între timp, ea să achiziționeze vreun bun, potrivit documentului oficial. De asemenea, tot declarația respectivă arată că o fundație de Turda a depus 25.000 de euro în conturile magistratului.
Magistratul Camelia Bogdan a devenit cunoscută după ce a făcut parte din completul care l-a condamnat pe mogulul Dan Voiculescu. După aceea, judecătorul a început în instanțele clujene o adevărată ”vânătoare de vrăjitoare” prin intermediul a zeci de dosare deschise împotriva unor alți magistrați și a unor instituții care, în opinia ei, au comis abuzuri. Este vorba despre procese deschise împotriva Administrației Prezidențială, SRI, Lojii Masonice din România, Parlamentului, ANI, etc, precum și Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare, care face parte din Masoneria Română.
Luna trecută, Camelia Bogdan și-a reactualizat declarația de avere pe anul în curs. Astfel, ea a primit de la fundația turdeană Centrul Rațiu pentru Democrație suma de 25.000 de dolari, în situația în care ea primise un alt premiu în urmă cu doi de la aceeași fundație.
O altă inadvertență din declarațiile de avere ale magistratului este dispariția, fără nicio explicație, a sumei de 200.000 de euro. Potrivit documentelor, în anii 2018, 2019 și 2020 magistratul nu a declarat că deține apartamente, case, terenuri, mașini, plasamente, investiții, împrumuturi acordate sau acțiuni în firme, ci sume de bani.
În declarația de avere din 2018, menționa 21 de conturi și depozite bancare, dintre care 3 în lei, în care avea 298.274,09 lei, 16 în euro, în care avea 234.246,22 euro, unul în franci elvețieni, în care avea 931 CHF, și unul în lire sterline, în care avea 10 GBP. De asemenea, era trecut și un depozit bancar de 200.000 de euro deschis la Banca Transilvania în urmă cu doi ani.
În declarația de avere din 2019, mai rămăseseră trei depozite și conturi în lei, cu suma de 1.568 de lei, 9 depozite în euro, cu 245.147,28 de euro, două în dolari, cu 19 USD, și unul în lire sterline, cu 10 GBP.
În declarația de avere completată luna trecută, cea aferentă anului curent, Camelia Bogdan a mai rămas cu șapte depozite și conturi bancare. Trei în lei, cu suma de 892 lei, unul în moneda europeană, cu 10 euro, două în dolari, cu 3.009 USD, și unul în lire sterline, cu 10 GBP. Față de ultima declarație de avere rezultă un minus de 676 de lei și 245.137,28 de euro. Un detaliu interesant este acela că cea mai mare sumă economisită, anul acesta, de Camelia Bogdan, se află în dolari – cei 3.000 USD, plasați într-un cont bancar deschis în 2019, la Banca Welles Fargo, din San Francisco.
De asemenea, tot anul acesta ea a declarat că a primit 25.000 de dolari, cu titlu de bursă, de la fundația Centrul Rațiu pentru Democrație.
În data de 7 aprilie 2020, Grupul de Investigații Politice condus de Mugur Ciuvică, un apropiat de-al lui Dan Voiculescu, a sesizat ANAF în legătură cu inadvertența celor 200.000 de euro din declarația de avere. În replică ANAF a anunțat că va verifica diferența dintre averea Cameliei Bogdan și veniturile declarate de aceasta.
Campania de discreditare
În replică, magistratul a declarat pentru Gazeta de Cluj că sesizarea face parte din campania de discreditare la care este supusă.
”Am sesizat ANAF, indicând contul aferent singurului meu depozit constituit în acel an, creditat cu suma de 20000 EUR, printr-o operațiune de schimb valutar a sumelor ce mi-au fost restituite cu o întârziere de șase luni de către Curtea de Apel București. Am solicitat ca rezultatul verificărilor să îmi fie comunicate și electronic, dar și la adresa din SUA unde îmi desfășor activitatea, fiind supusă constrângerilor de părăsire a teritoriului SUA impuse de viza J1. Revin cu respectuoasa rugăminte adresată președintelui ANAF de a-mi comunica rezultatele verificărilor referitoarele la contul meu din 2018 pentru a putea administra răspunsul în cadrul probei cu înscrisuri. Solicit prin președintelui ANAF să îmi comunice și stadiul recuperării sumelor ce se cuvin bugetului de stat conform deciziei nr.888/8.08.2014, cu trimitere la adresa ANAF din 25.06.2019 de unde rezultă că ANAF și-a exprimat în scris intenția de a proceda la executarea fundațiilor domnului Dan Voiculescu, care au primit importante sume de bani de la subsemnata grație generozității Tribunalului București și Înaltei curți de Casație și Justiție”, a declarat Camelia Bogdan.
A deschis o ”umbrelă de dosare” în instanțele clujene
Camelia Bogdan a deschis o serie de procese în cadrul instanțelor clujene în cadrul cărora încearcă anularea rapoartelor întocmite de ANI și Inspecția Judiciară.
Însă, acest demers s-a transformat într-o luptă împotriva sistemului judiciar, a clasei politice, a protocoalelor încheiate între SRI și Justiție, precum și împotriva Masoneriei din România. De asemenea, în cadrul acestor dosare judecătorul încearcă să îi tragă la răspundere pe cei care ar fi trebuit să recupereze prejudiciul din Dosarul ICA – Voiculescu, care se ridică la peste 60 milioane euro.
Magistratul clujean care se ocupă de dosarul ”umbrelă” deschis de Camelia Bogdan este Antoniu Simon din cadrul Curții de Apel Cluj.
Potrivit uneia dintre întâmpinările depuse la dosar de Camelia Bogdan, ”acțiunea disciplinară exercitată împotriva mea este expresia unui abuz de putere de către o persoană în stare de incompatibilitate cu funcția”. Magistratul cere anularea unor rapoarte care o vizează. Este vorba de rezoluțiile Inspecției Judiciare din 2016 și 2017 și a raportului ANI din 2017.
Judecătoarea a făcut un inventar al metodelor prin care consideră că s-a încercat intimidarea magistratului.
Metoda raiders, vehiculată în cadrul serviciilor de informații pentru a slăbi rezistentă persoanelor. Asupra țintei erau formulate multe plângeri, sesizări, erau organizate controale etc. astfel încât această să devină mai receptivă la cei care organizau atacul. „Din acest punct de vedere, plângerile penale, disciplinare și memoriile împotrivă mea au depășit de mult cifră 100”, acuza Camelia Bogdan.
De asemenea, judecătorul enumeră printre metodele folosite linșajul mediatic („o avalanșă de acuzații, acte de hartuire a mea”), izolarea față de societate („prin răspândirea de zvonuri cu privire la presupusul câmp tactic din care aș fi făcut parte, răspândirea de zvonuri cu privire la persoanele care intrau în contact cu mine), crearea unor situații conflictuale cu diferite persoane și instituții, în special tabere politice sau conceptuale adverse, scrisori și mesaje de amenințare, acte de urmărire și supraveghere a domiciliului și de filaj neautorizat, divulgarea pe rețelele de socializare a unor mesaje cu profundă incitație la ură, acte de agresiune („tentativă de agresiune din data de 4 august – 5 august 2014, date la care am finalizat cercetarea judecătorească în dosarul ICA și am intrat în dezbateri”).
Masonii din Justiție
Printre motivele invocate se regăsesc conflictele juridice care au apărut între SRI – ÎCCJ – CSM și ANI.
Pe lângă aceste conflicte, judecătoarea Camelia Bogdan îl vizează în mod direct și pe șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru. Ea a făcut o plângere penală pentru faptul că Netejoru nu a declarat că face parte din rândul masonilor. Inițial, dosarul de cercetare s-a deschis la DNA Constanța și a fost instrumentat de procurorul Andrei Bodea însă, intempestiv, structura centrală a DNA a preluat dosarul respectiv și l-a atribuit lui Remus Budăi. La rândul lui, Budăi este acuzat că a încercat să îl scape pe șeful Inspecției Judiciare de apartenența la Loja Masonică din România. Netejoru împreună cu judecătorul ÎCCJ Ionuț Matei fac parte din masonerie, ”nașul” lui fiind generalul Adrian Ciocârlan, director adjunct al SRI. Netejoru și Matei fac parte din loja masonică SF 98 Sfântu Gheorghe.
Exclusă din magistratură cu repetiție
Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură de două ori. Prima dată, în 8 februarie 2017, în urma unei decizii a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pe motiv că s-ar fi aflat în incompatibilitate şi conflict de interese. În 13 decembrie 2017, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis recursul, stabilind ca judecătoarea să fie sancţionată disciplinar prin mutarea, pe o perioadă de şase luni, de la Curtea de Apel Bucureşti la Curtea de Apel Târgu Mureş, începând cu data de 15 ianuarie 2018. A doua oară a fost exclusă din magistratură în aprilie 2018 pe motiv că ar fi încălcat principiul repartizării aleatorii a dosarelor. Recursul este pe rol la Curtea Supremă.
