Consolidarea integrităţii şi responsabilităţii sistemului de justiţie
În acest domeniu deosebit de delicat, Uniunea Social – Liberală îşi propune să acţioneze, în perioada 2012-2016, pentru creşterea permanentă a calităţii actului de justiţie în raporturile cu cetăţenii şi a independenţei şi imparţialităţii sale. USL va avea în vedere rezolvarea aspectelor deosebit de sensibile legate de găsirea şi implementarea acelor mecanisme care să garanteze, în mod real, independenţa şi imparţialitatea justiţiei, democratizarea acesteia ca parte integrantă a procesului de reabilitare şi întărire a statului de drept în România şi combaterea corupţiei.
Realizarea şi apoi consolidarea pe baze reale şi în raport cu nevoile cetăţenilor a unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient, pe principiile transparenţei decizionale şi a integrităţii în exercitarea funcţiilor publice reprezintă priorităţile USL pentru perioada 2012-2016.
Plecând de la radiografia stării societăţii româneşti, având în vedere Recomandarea 19/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, precum şi Declaraţia de la Bordeaux, din 2009, a Consiliului consultativ al procurorilor europeni, Uniunea Social – Liberală considera că trebuie făcuţi următorii paşi pentru reformarea Justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi recredibilizarea activităţii slujitorilor legii în faţa cetăţenilor:
1. Oprirea excesului de legiferare, a reglementării normative prin ordonanţe de urgenţe, angajarea răspunderii şi limitarea ilicitului penal doar la faptele antisociale ce prezintă un anumit grad de periculozitate.
2. Finanţarea autorităţii judecătoreşti potrivit exigenţei unei funcţionări utile şi normale, scopului urmărit: o justiţie de calitate, în slujba cetăţeanului.
3. Unificarea practicii judiciare şi creşterea rolului hotarârilor judecătoreşti în stabilitatea raporturilor juridice.
4. Modificarea legislaţiei privind statutul magistraţilor astfel încat toate atribuţiile legate de numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor şi mai ales în funcţiile de conducere să ramână în sfera autorităţii judecătoreşti, cu excluderea factorutui politic.
5. Examinarea posibilităţii eficientizării structurilor organizatorice ale Ministerului Public şi a unei eventuale redistribuiri a competenţelor care să contribuie la creşterea calităţii şi operativităţii actului de urmărire penală.
6. Imbunătăţirea cadrului de perfecţionare continuă a pregătirii profesionale a magistratului.
7. Organizarea suportului logistic a punerii în aplicare a noii legislaţii penale şi pregătirea profesională a corpului magistraţilor în legătură cu noile instituţii de drept.
9. Organizarea unor întâlniri periodice între reprezentanţii celor trei autorităţi constituţionale, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv al asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, pe problemele strategice privind justiţia şi statul de drept.
Consolidarea şi ridicarea justitiei române la nivel european
În acest domeniu, USL are în vedere:
• consolidarea statutului de independenţă a puterii judecătoreşti prin crearea şi consolidarea unui corp profesionist de magistraţi;
• garantarea şi asigurarea independenţei depline şi reale a Consiliului Superior al Magistraturii şi întărirea rolului său în cariera magistraţilor;
• creşterea rolului deontologiei profesionale a magistraţilor;
• consolidarea instanţelor specializate (pentru minori şi familie; comerciale; de muncă şi asigurări sociale; administrativ – fiscale; proprietate intelectuală);
• participarea judecătorilor şi a procurorilor la luarea deciziilor care privesc organizarea şi administrarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, precum şi la elaborarea bugetelor acestora;
• interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul ţării;
• îmbunătăţirea comunicării justiţie şi justiţiabilii / societatea civilă;
• consolidarea măsurilor specifice justiţiei pentru minori;
• consolidarea sistemului de reintegrare socială şi protecţia victimelor;
• realizarea unor condiţii la standarde europene în penitenciare;
• pregătirea permanentă a tuturor sectoarelor sistemului judiciar (magistraţi, experţi din autorităţile publice) în drept comunitar, participarea la toate structurile comunitare de resort ;
• urmărirea permanentă a acquis-ului comunitar şi implementarea acestuia în legislaţia internă;
• monitorizarea permanentă a modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate la nivel european;
• consacrarea şi consolidarea rolului Ministerului Justitiei, doar de administrator al justiţiei ca serviciu public.
Consolidarea statutului magistratilor
În vederea consolidării statutului corpului de magistrati se vor asigura:
• intarirea independentei şi integritatii magistratilor judecatori şi procurori;
• cresterea raspunderii – administrativa şi materiala – şi responsabilizarea magistratilor fata de actul de justiţie;
• stabilirea unei politici de resurse umane pe termen lung în cadrul sistemului judiciar care sa se concentreze asupra:
– redefinirea sistemului de selecţie şi promovare a magistraţilor prin concurs;
– perfecţionării şi specializării magistraţilor;
– evaluării şi promovării corecte a magistraţilor;
– sancţionării abaterilor de la normele deontologice;
Eforturile în acest domeniu sunt orientate spre îmbunătăţirea competenţei personalului judiciar prin îmbunătăţirea sistemului de selecţie, angajare, formare, promovare şi salarizare.
• reorganizarea sistemului de formare iniţială şi continuă în cadrul Institutului National al Magistraturii, precum şi dezvoltarea institutionala a INM;
• examinarea şi reevaluarea structurii jurisdictionale pentru a promova imbunatatirea expertizei juridice a magistratilor şi personalului instanţelor;
Punerea în executare a hotarârilor judecătoreşti
Răspunzând sesizărilor făcute de către cetăţeni asupra disfunctionalităţilor din justiţie, USL va asigura îmbunătăţirea mecanismelor instituţionale care să susţina acest deziderat;
Accesul real al cetăţenilor la justiţie
În acest domeniu USL va acţiona pentru a îndepărta acele cauze care au îndepărtat justiţia de cetăţean, au creat nedreptăţi şi chiar suferinţe şi au ca scop să permită persoanelor defavorizate acces egal la justiţie şi un tratament egal în faţa legii. Avem în vedere:
• identificarea problemelor care fac dificil accesul la justiţie astfel încât sistemul să ofere o apropiere a cetăţenilor de justiţie, inclusiv prin înfiinţarea mai multor instanţe specializate;
• asigurarea dreptului la un proces echitabil şi la creşterea celerităţii actului de justiţie;
• dezvoltarea cadrului legislativ în vederea unificării practicii judiciare;
• reaşezarea taxelor şi tarifelor în domeniul judiciar pentru ca acestea să fie accesibile cetăţeanului;
• asigurarea stabilităţii raporturilor juridice;
Promovarea asistenţei judiciare gratuite
USL va acţiona ferm pentru eliminarea deficienţelor de acordare a asistenţei judiciare gratuite, prin:
• măsuri legislative pentru extinderea sistemului de asistenţă juridică gratuită şi din oficiu;
• stabilirea de criterii clare şi obiective pentru acordarea asistenţei juridice gratuite;
• reactualizarea onorariilor avocaţilor privind asistenta juridică gratuita şi din oficiu, în raport cu structura, complexitatea şi particularitatile cauzelor;
Depolitizarea întregului sistem judiciar
• eliminarea, prin măsuri legislative şi prin consolidarea garanţiilor instituţionale, a oricărei posibilităţi de imixtiune politică în actul de justiţie;
• aşezarea în prim plan a criteriilor etico-morale şi profesionale de numire în functie a magistraţilor;
• întărirea sistemului disciplinar pentru profesioniştii din justiţie;
Durata proceselor
Pentru reducerea duratei proceselor, se vor avea în vedere următoarele:
• reglementarea, pentru prima dată în legislaţia română, a unei acţiuni în justiţie prin care orice justiţiabil, care are sau a avut un proces, să se poată plânge împotriva duratei excesive a acestuia;
• reorganizarea instanţelor din ţară prin reducerea volumului de cauze pe magistrat, precum şi generalizarea procedurilor de mediere. În acelaşi timp, se va urmări ca, prin utilizarea procedurilor de mediere, să se ajungă la rezolvarea amiabilă a situaţiilor conflictuale, fără a se apela la instanţa de judecată;
Reformarea mecanismelor şi procedurilor judiciare
USL îşi propune să realizeze acest obiectiv prin:
• reexaminarea structurii jurisdicţionale a instanţelor pentru a avea un echilibru între complexitatea cauzelor şi experienţa judecătorilor;
• simplificării regulilor în interiorul instanţelor;
• promovarea şi întărirea acelor mecanisme de soluţionare alternativă a cauzelor;
• întărirea colaborării cu celelalte structuri ale puterii judecătoreşti;
• examinarea şi reevaluarea structurii jurisdicţionale, pentru a deţine o distribuire echilibrată a cazurilor;
• introducerea de mecanisme pentru implementarea autonomiei funcţionale şi financiare a puterii judecătoreşti;
• în scopul degrevării instanţelor de judecată vom susţine şi consolida profesiile şi procedurile fundamentate pe consens, având ca obiectiv soluţionarea cauzelor şi cererilor nelitigioase (conciliere, arbitraj, mediatori, notariale etc.)
Programul politic pentru o guvernare în care justiţia trebuie sa devină un serviciu public şi performant
Consideraţii generale
Având în vedere situaţia actuală, organizaţiile profesionale ale magistraţilor au reclamat:
1. Lipsa echilibrului constituţional statuat între puterile statului prin nerespectarea prevederilor art. 1 alin.(4) din Constituţia României, republicată;
2. Lipsa avizelor conforme ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la proiectele de legi ce vizează sistemul judiciar;
3. Lipsa unui tratament egal între puterile statului;
4. Conduita publică a executivului faţă de puterea judecătorească.
Ce ne propunem?
Programul politic pentru o guvernare cu adevărat democratică îşi propune următoarele direcţii de acţiune:
I. Condiţia magistratului şi imaginea sa publică
1. Recunoaşterea şi garantarea în exerciţiul autorităţii lor de către celelalte puteri ale statului a rolului puterii judecătoreşti în societatea democratică, ca fundament al statului de drept (prevederile art. l alin. (4) din Constituţia României, republicată).
2. Recunoaşterea statutului european al magistratului în România în concordanţă cu reglementările constituţionale şi recomandările internaţionale în materie.
3. Reconsiderarea atitudinii executivului de încălcare a drepturilor statuate prin legislaţia naţională privind magistraţii şi normele internaţionale.
4. Modificarea cadrului juridic ce vizează cariera profesională a procurorilor în sensul stabilirii unui mecanism de promovare în funcţii de conducere identic cu cel al judecătorilor, scoaterea acestora de sub autoritatea Ministrului Justiţiei şi recunoaşterea independenţei lor.
5. Asigurarea de condiţii de muncă adecvate, sub aspectul schemelor corespunzătoare de personal, a condiţiilor de pregătire profesională continuă, a dotărilor optime (sedii de instanţe şi parchete, logistică, documentare)
6. Recunoaşterea statutului magistratului şi previzibilitatea acestuia, inclusiv sub aspectul salarizării şi pensionării magistraţilor, în acord cu demnitatea şi responsabilitatea profesiei şi cu incompatibilităţile şi interdicţiile pe care aceştia şi le asumă.
7. Recunoaşterea justiţiei ca domeniu de interes naţional, cu toate consecinţele decurgând din această realitate, inclusiv sub aspectul obligaţiei statului de a asigura finanţarea adecvată a sistemului judiciar.
8. Solicitarea şi respectarea avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice modificare legislativă care vizează statutul şi activitatea sistemului judiciar; Iniţiativele legislative, modificările sau completările de natură legislativă privind statutul judecătorilor, organizarea judiciară, desfăşurarea activităţilor judiciare, normele procedurale nu pot fi adoptate decât cu consultarea corpului profesional al judecătorilor, cu asociaţiile profesionale şi cu Consiliul Superior al Magistraturii. În acest sens, se instituie un mecanism de consultare periodică a corpului magistraţilor, care va putea susţine prin reprezentanţii săi, în faţa comisiilor de specialitate juridică ale Parlamentului României, poziţia magistraţilor referitoare la proiectele de acte normative aflate în procedură parlamentară.
II. Echilibrul puterilor în stat
1. Echilibrul puterilor în stat presupune, pe de-o parte, egalitatea puterilor uneia faţă de cealaltă şi a celorlalte două faţă de cea de a treia putere, indiferent că aceasta din urmă este puterea legiuitoare, puterea executivă sau cea judecătorească.
2. Pe de altă parte, echilibrul puterilor în stat presupune controlul reciproc al puterilor, în limite constituţionale. Mecanismul de control reciproc se realizează în mod transparent şi în mod specific fiecărei puteri constituite în stat.
3. Controlul reciproc presupune informarea prealabilă ori, după caz, ulterioară, conform obligaţiilor legale sau în baza unui protocol între cele trei puteri, acesta din urmă cu participarea societăţii civile.
4. Independenţa justiţiei, a instanţelor şi a judecătorilor, precum şi inamovibilitatea judecătorilor nu pot face obiectul negocierilor dintre puteri.
III. Respectarea Statutului judecătorilor
Acesta priveşte competenţa, independenţa şi imparţialitatea acestora, precum şi îndatoririle şi responsabilităţile judecătorilor. Este exclusă orice acţiune, măsură sau act, indiferent de ce natură, din partea celorlalte două puteri prin care s-ar aduce atingere încrederii în ceea ce priveşte această competenţă, independenţă sau imparţialitate. Puterile legislativă şi executivă nu pot interveni arbitrar în deciziile vizând selecţia, recrutarea, desemnarea, evaluarea sau evoluţia acestora, precum şi la încetarea funcţiei de judecător şi cercetarea disciplinară.
În acelaşi timp, recunoaşterea, aplicarea, executarea hotărârilor judecătoreşti nu pot fi supuse intervenţiei celorlalte puteri.
IV. Bugetul puterii judecătoreşti
1. Puterea executivă şi cea legislativă au obligaţia de a aloca resurse suficiente instanţelor, dându-le acestora posibilitatea să funcţioneze în conformitate cu standardele stipulate de articolul 6 al Convenţiei europene privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
2. Reprezentanţii celor trei puteri vor proiecta şi iniţia implementarea unei strategii pe termen lung în care vor previziona nevoile financiare, de personal şi cele materiale, inclusiv cele vizând cheltuielile de dezvoltare ale sistemului şi instanţelor, toate acestea în vederea asigurării unui act de justiţie eficient. Strategia va fi însoţită de un plan de acţiune, elaborat pentru acelaşi termen, ce va cuprinde obiectivele de finanţare, termenele intermediare de realizare, responsabilii care îşi asumă realizarea obiectivelor de finanţare, resursele umane, financiare sau materiale ce se vor aloca, modalitatea de alocare a resurselor, mecanisme intermediare de control (rapoarte intermediare întocmite în comun de reprezentanţii celor trei puteri cel puţin semestrial) ce vor fi supuse discuţiei celor trei puteri în cadrul unui comitet comun.
3. Procedura de elaborare şi adoptare a bugetului este identică cu cea a bugetelor celorlalte puteri din stat.
4. Pentru asigurarea independenţei justiţiei şi eliminarea oricăror pârghii de constrângere, inclusiv de natură politică este interzisă orice rectificare bugetară negativă pe parcursul exerciţiului bugetar anual.
5. Bugetul puterii judecătoreşti aparţine acesteia, prin intermediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu poate fi adoptat niciun act normativ din partea celorlalte două puteri de natură să aducă atingere acestui principiu.
6. Bugetul instanţelor este cuprins în bugetul general al statului, urmând ca proiectul de buget anual să fie prezentat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Parlamentului României.
V. Puterea legislativă şi puterea executivă
Puterea legislativă şi puterea executivă au obligaţia să asigure coerenţa sistemului legislativ, ca o garanţie a stabilităţii drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. La rândul său, puterea judecătorească are obligaţia de a realiza uniformizarea practicii judiciare, ca o garanţie a respectării stabilităţii raporturilor juridice.
Puterea judecătorească îşi asumă şi îşi exercită rolul de garant al respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. În acest sens, se obligă să îmbunătăţească nivelul de calitate a actului de justiţie, prin creşterea performanţelor profesionale ale corpului magistraţilor.
Programul politic în domeniul justiţiei vizează respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor individuale, reluarea dialogului şi cooperării reale între puterile statului, între autorităţi şi partenerii sociali/profesionali şi restabilirea prestigiului şi autorităţii magistraţilor şi a puterii judecătoreşti în ansamblul său.
Propunem următoarele obiective
1. O stare de normalitate a raporturilor dintre autoritatea judecătorească şi celelalte autorităţi ale statului. Guvernul trebuie să redevină un partener al autorităţii judecătoreşti. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie consultat în cadrul procedurii de elaborare şi adoptare a proiectelor de acte normative în relaţia cu puterea judecătorească de către puterea executivă şi cea legislativă, pe baza unui aviz CONFORM în privinţa proiectelor de acte normative care interesează activitatea sistemului judiciar.
2. Factorul uman – principalul mijloc de îmbunătăţire a funcţionării jutiţiei. Justiţia este făcută de oameni, prin oameni şi în sprijinul oamenilor. Calitatea actului de justiţie este direct proporţională cu calitatea pregătirii tuturor celor care exercită profesii juridice reglementate, ca şi cu integritatea morală a acestora. De aceea, este necesar un plan de compatibilizare a pregătirii şi formării tuturor profesiilor juridice, o reevaluare a sistemului de admitere în profesii, inclusiv în magistratură. Stagiul judecătorilor şi procurorilor trebuie organizat asigurând intersectarea activităţii acestora cu celelalte profesii juridice, precum şi cu realităţile mediului economic.
Este evidentă nevoie de personal în justiţie, ceea ce implică creşterea numărului de magistraţi şi punerea la dispoziţia magistraţilor a unui personal auxiliar suficient, constând în grefieri, dactilografi, consultanţi, consilieri şi experţi. Pentru eficientizarea gestionării bugetelor instanţelor, instituirea funcţiei de manager de instanţă ar putea fi o soluţie. Schemele de personal pentru instanţe şi parchete vor fi dimensionate în funcţie de volumul de activitatea al magistraţilor şi pe baza normării activităţii personalului auxiliar din instanţe şi parchete.
3. Finanţarea sistemului judiciar – principala responsabilitate a ICCJ şi CSM. Având în vedere faptul că independenţa justiţiei şi asigurarea resursei umane de calitate nu se pot realiza în absenţa unei finanţări corespunzătoare, Guvernul trebuie să se transforme într-un veritabil partener al justiţiei, iar finanţarea este o principală cale de realizare a acestui deziderat. Taxele judiciare de timbru plătite de justiţiabili sunt astăzi orientate înspre primari, înspre autorităţile publice locale. Această situaţie este inoportună. Orice serviciu public are interesul legitim şi chiar obligaţia să se finanţeze din venituri proprii. Instanţele, prin natura lor, pot realiza un număr extrem de restrâns de activităţi aducătoare de venit, spre deosebire de majoritatea covârşitoare a instituţiilor şi autorităţilor publice. Principalele soluţii pentru asigurarea finanţării sistemului sunt:
-Taxele judiciare de timbru să fie folosite pentru finanţarea sistemului judiciar;
-Bugetul justiţiei să aparţină justiţiei, prin intermediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Astfel, s-ar elimina o ingerinţă semnificativă a factorului politic în administrarea puterii judiciare, aşa cum se prevede în legea de organizare a instanţelor;
-Aplicarea legii privind transferarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurarea prealabilă a managerilor necesari gestionării bugetului la instanţe este o condiţie eminamente necesară reformării justiţiei.
Se impune adoptarea legislaţiei în cel mai scurt timp.
4. Unificarea practicii judiciare prin studierea posibilităţii de introducere a unei forme de precedent judiciar, în sensul că soluţiile date problemelor de drept de către instanţele superioare (ÎCCJ, curţi de apel) vor fi obligatorii pentru instanţele inferioare (tribunale, judecătorii). USL a iniţiat proiectul de uniformizare a jurisprudenţei propus de asociaţiile de magistraţi, proiect adoptat de Camera Deputaţilor respins ca urmare a opoziţiei parlamentarilor din arcul guvernamental.
5. Încurajarea pe cale normativă a utilizării metodelor alternative de soluţionare a disputelor. Susţinerea profesiilor de mediator şi arbitru este o prioritate pentru USL, acestea oferind justiţiabililor şi potenţialilor justiţiabili alternative eficiente la sistemul juridic, sufocat în această perioadă de numărul deosebit de mare de dosare. Costurile antrenate de către stat cu privire la aceste procese pot fi mult diminuate prin consolidarea profesiilor care oferă alternative la sistemul juridic.
6. Adoptarea unui Statut al Procurorului, pornind de la competenţele organelor judiciare prevăzute în noul Cod de procedură penală. Statutul trebuie să clarifice raportul dintre Ministrul Justiţiei şi Ministerul Public, precum şi aspectele legate de cariera procurorilor (condiţiile, criteriile şi procedura de numire în funcţii de conducere, evaluarea şi răspunderea profesională).
7. Înlăturarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), derulat împreună cu Comisia Europeană, consecinţă firească a implementării direcţiilor de acţiune menţionate anterior. Comisia Europeană a subliniat în mod just faptul că MCV nu se poate substitui voinţei politice interne de reformă şi că îndeplinirea tuturor obiectivelor trebuie asumată neechivoc de toate forţele politice din România, de toate autorităţile publice, la nivel central şi local, în beneficiul direct al cetăţeanului de rând.
8. Este necesară o regândire a prevederilor legilor justiţiei adoptate în anul 2004 (Legea nr.303, nr.304, nr.317), în sensul:
a. Instituirii unor reglementări comune pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, cu excluderea factorului politic din această procedură.
b. Revizuirii procedurii de concurs/interviu/verificare pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi de promovare în funcţii de execuţie la instanţe şi parchete.
c. Modificării structurii posturilor în Consiliul Superior al Magistraturii în favoarea gradelor profesionale superioare (Curte de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă acestea).
9. Îmbunătăţirea strategiei de reformă întocmită de CSM, ICCJ şi organizaţiile profesionale.
10. Regândirea reglementărilor legale privind asistenţa juridică gratuită
11. Reorganizarea INM, în sensul dezvoltării atribuţiilor de perfecţionare a magistraţilor în specializările comercial, faliment, dreptul familiei, infracţiuni în domeniul bancar şi informatică.
Uniunea Social – Liberală are credinţa că, prin adoptarea şi punerea în aplicare a acestui pachet de măsură, se va realiza adevărata reformă a justiţiei române. Aceasta reformă nu poate fi făcută decât având la bază un parteneriat onest şi transparent cu organizaţiile profesionale ale magistraţilor, cu CSM, cu reprezentanţi ai puterii executive şi ai societăţii civile. Numai printr-o reformă reală a justiţiei se poate reface încrederea cetăţeanului în actul de justiţie, condiţie esenţială a unui stat de drept, democratic, modern.
