Teatrul Naţional din Cluj anunţă o nouă premieră, care va avea loc în Studioul “Euphorion” în ziua de duminică, 12 mai 2013, de la ora 19:00: Panglica lui Moebius de Robert Cohen. Traducerea: Adriana Stan. Regia: Răzvan Mureşan. Scenografia: Tudor Lucanu
Distribuţia:
Herb Goldman – CRISTIAN GROSU
Casey Goldman – PATRICIA BRAD
Jack – MIRON MAXIM
Carl Hartley – RADU LĂRGEANU
Sam Goldman – IONUŢ CARAS
Robert Cohen, pe lîngă bogata sa activitate de traducător, dramaturg şi critic a fondat Departamentul de teatru al University of California, Irvine, apreciată ca făcînd parte din primele zece cele mai performante instituţii academice de teatru din Statele Unite la care este profesor şi în prezent. Ca fondator al departamentului de teatru, Robert Cohen a jucat un rol esenţial în afirmarea acestei facultăţi. Astfel, la sfîrşitul anilor ’80, îl invită pe Jerzy Grotowski la Irvine şi creează Objective Drama Program, în cadrul căruia cercetează, împreună cu regizorul polonez şi cu studenţii facultăţii rădăcinile teatrului ritual, pe care Grotowski, în proiectele sale parateatrale, le începuse în Polonia.
În 2006, Robert Cohen izbuteşte să-şi creeze propria companie de teatru, The UCI Field Station at the Hayworth Theatre in Los Angeles. Metodele de antrenament al actorului, propuse de profesorul Cohen în cărţile sale, sînt utilizate creator de mulţi profesori în unităţile de profil.
Dramaturgul, regizorul şi profesorul Robert Cohen se află la a doua punere în scenă la Teatrul Naţional din Cluj, prima piesă montată pe scena clujeană fiind în urmă cu doi ani (Machiavelli: Arta terorii).
Piesa Panglica lui Moebius, scrisă în 1971 este o dramă extrem-contemporană, despre problema homosexualităţii în societatea de azi. Banda lui Moebius este o panglică confecţionată din materiale diverse, sub forma unei bucle răsucite la care interiorul şi exteriorul sînt aceleaşi, revenind, mereu şi mereu, la ce a fost, pe măsură ce se învîrte. Suprafaţa cu o singură faţă a fost descoperită de matematicianul german August Ferdinand Moebius. Dramaturgul Robert Cohen alege acest nume pentru piesa sa (poate că) din dorinţa de a atrage atenţia asupra faptului că în societatea de azi individul se vede tot mai obligat la a-şi acoperi adevăratul chip. Personajele lui ajung să renunţe la măştile sociale pentru ca „exteriorul şi interiorul să devină una”.
