O pădure din zona comunei Beliș dispărut recent după ce hoţii de lemne au tăiat sute de brazi. Poliţiştii clujeni şi inspectorii Gărzii Forestiere au descoperit metodele folosite de hoţi pentru a-şi acoperi urmele. Un alt caz, tot în Cluj, o pădure din zona comunei Măguri Răcătău a devenit raiul hoţilor de lemne, după ce a rămas fără pază de trei ani.
Reprezentanţii IPJ Cluj au declarat, corespondentului Mediafax, că în urma unui control care a avut loc în septembrie într-un canton din pădurea Beliş s-au descoperit peste 200 de copaci tăiaţi ilegal, prejudiciul de 24.000 de lei fiind imputat pădurarului.
„Poliţiştii din cadrul IPJ Cluj, Secţia 8 Poliţie Rurală Huedin – Postul de Poliţie Comunal Beliş, însoţiţi de personal silvic, au finalizat controlul de fond în Cantonul 15 Muşti din pădurea Beliş care a vizat atât modul de exploatare a parchetului de material lemnos, cât şi cantonul aflat în paza şi gestiunea pădurarului. Astfel, s-au identificat 215 cioate de arbori tăiaţi fără drept şi sustraşi, în volum total de peste 100 metri cubi de lemn rotund, de esenţă răşinoasă. Pentru a fi descoperite si identificate cioatele tăiate, nemarcate, poliţiştii au îndepărtat resturile de exploatare care erau aşezate în grămezi peste acestea, precum şi resturile de vegetaţie şi pământul care le acopereau. Prejudiciul imputat pădurarului este de circa 24.000 lei. În acest caz, poliţiştii s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracţiunilor de neglijenţă în serviciu, tăiere fără drept de arbori şi furt de arbori, fiind înregistrat un dosar penal”, au spus sursele citate.
În cadrul controlului, au mai fost identificate cioate de arbori marcaţi silvic, din parchete de material lemnos neautorizate spre exploatare, dar şi 32 de arbori doborâţi, cu un volum total de 13 metri cubi, care au fost confiscaţi de organele de poliţie şi predaţi în custodia personalului silvic.
Şeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Şteţco, a explicat, la rândul său, corespondentului Mediafax, că metoda acoperirii cioatelor tăiate ilegal cu crengi şi resturi vegetale este folosită des de către hoţii de lemne.
„Normele prevăd că, în anumite zone, când se fac tăieri pentru instalarea seminţişului, adică a unui loc gol care se acoperă cu puieţi răsăriţi din seminţe în mod natural, resturile din exploatare trebuie puse pe cioată, iar hoţii profită şi fac la fel. La prima vedere se lasă impresia unei tăieri legale, fiind puse crengi peste cioate ca să se poată instala seminţişul în locurile goale”, a precizat şeful Gărzii Forestiere Cluj.
Potrivit acestuia, alţi hoţi de lemne toarnă pe cioatele tăiate ulei sau motorină ca să se învechească şi să putrezească repede, astfel încât să nu mai poată fi identificată vechimea tăierii copacilor.
„Iese seva şi se oxidează foarte repede, se înegreşte rapid cioata mai ales în cazul răşinoaselor. Am mai descoperit şi alte metode folosite, sunt unii care pun zahăr peste cioate ca să atragă furnicile să mănânce. Se adaptează hoţii”, a conchis Istrate Şteţco.
La nivelul judeţului Cluj, în primele 9 luni ale anului 2018, poliţiştii clujeni au făcut aproape 400 de controale în domeniul silvic, în urma acestora fiind deschise 268 de dosare penale. De asemenea, au fost verificate 1.456 de vehicule care transportau material lemnos, 8 dintre acestea fiind confiscate şi a fost confiscată o cantitate de 1.160 de mc de material lemnos în valoare de 325.040 lei.
Un alt caz, tot în Cluj, o pădure din zona comunei Măguri Răcătău a devenit raiul hoţilor de lemne în condiţiile în care prejudiciul estimat depăşeşte, din 1990 până în prezent, 31 de milioane de lei. Pădurea este fără pază de trei ani, astfel că furturile de lemn au continuat nestingherite.
Reprezentanţii Gărzii Forestiere Cluj au declarat, corespondentului Mediafax, că din anul 2015 pădurea a rămas fără pază, astfel că furturile de lemn au continuat nestingherite.
„Garda Forestieră Cluj a derulat în 2013 o serie de controale, fiind descoperită o cantitate de peste 152.000 mc de lemn tăiat ilegal din pădurea Măguri Răcătău cu o valoare estimată de 30,3 milioane de lei, când aceasta era în administrarea Direcţiei Silvice. Am constatat că este vorba de tăieri istorice care datează după 1990, din cauza proastei gestionări a pazei. De pe o suprafaţă de 463 de hectare a dispărut vegetaţia forestieră fără documente. După anul 2015, când pădurea a rămas fără pază, furtul de lemne a continuat, prejudiciul estimat ridicându-se la aproximativ 700.000 de lei. De-a lungul anilor am aplicat şi amenzi în urma neregulilor constatate”, au spus sursele citate.
Pădurea aparţinând Composesoratului Măguri Cluj ocupă o suprafaţă de 2.000 de hectare şi a rămas nepăzită din anul 2015, din cauza unor litigii între membri pentru conducerea asociaţiei, care au creat un vid de putere şi de lipsă de decizie, la care s-a adăugat acumularea unor datorii.
Composesoratul a fost înfiinţat în anul 2000, iar în anul 2013 a acumulat datorii importante, moment în care s-a pus problema intrării în insolvenţă. O nouă conducere a asociaţiei composesorale a reuşit redresarea situaţiei, pentru ca în 2014 Composesoratul Măguri să fie preluat de o altă grupare, care a continuat acumularea de datorii de aproximativ 80.000 de lei şi a refuzat să mai plătească paza asigurată până în 2015 de pădurarii Ocolului Silvic Someşul Rece.
„Abia acum cei de la composesorat se află în procedură de predare a suprafeţei forestiere către un ocol silvic privat din comuna Borşa, judeţul Maramureş, pentru efectuarea pazei”, au mai spus reprezentanţii Gărzii Forestiere Cluj.
În august 2015, în zona în care au avut loc defrişări ilegale a izbucnit un incendiu puternic care a afectat peste şase hectare din pădurea de la Măguri Răcătău, fiind necesară intervenţia unui elicopter de stingere incendii de la MAI existând suspiciuni că hoţii de lemne au pus focul pentru a-şi acoperi urmele şi a împiedica evaluarea prejudiciului.
Reprezentantul Composesortului Măguri Cluj, Gavril Roba, a declarat, corespondentului Mediafax, că speră ca, odată cu semnarea contracului cu ocolul silvic din Borşa, judeţul Maramureş, să se oprească furturile de lemn.
„Cei de la Borşa sunt în proces de preluare a pădurii de la Măguri Răcătău şi sperăm ca de la 1 ianuarie 2019 să se ocupe de paza pădurii. A fost lăsată în paragină câţiva ani şi şi-a bătut joc cine a vrut şi a furat. Înainte de 2015 paza a fost asigurată de cei de la Ocolul Silvic Someşul Rece şi şi-au bătut joc cum au vrut, s-a furat cel mai mult cât era pădurea sub pază. Din 2015 nu am mai putut să plătim datoria de 80.000 de lei către ocol, nu am mai avut bani, de aici a apărut problema cu neasigurarea pazei. S-a mai furat şi în perioada asta, dar mai puţin”, a spus Roba.
Acesta a subliniat că pădurea din Măguri Răcătău a început să crească faţă de anul 2014 în urma unor acţiuni de plantare de copaci.
