Grupul de oameni de afaceri clujeni MURESAN SIMION ADRIAN, GHITE SORIN VOICU, MECIU EUGENIU ALEXANDRU si SUGAR LIVIU CLAUDIU sunt asociaţi in cadrul SC Alesis, o societate care a construit o hidrocentrala pe un rau din judeţul Bihor. Pentru ca hidrocentrala respectiva a captat tot debitul de apa, pe un sector de 4 km, raul a secat şi a fost distrus tot ecosistemul din zona. In urma unui control, Garda de Mediu a dat o amenda maxima reprezentanţilor firmei şi comisarii au declarat ca dupa ce va fi stabilit prejudiciul vor face o plangere penala. Gazeta de Cluj a prezentat cum acţionarii SC Alesis au fost implicaţi in mai multe afaceri cu cantec, cum ar fi business-ul Codec sau cel al fondului de investiţii Quantum.
O parte din “baieţii deştepţi” ai Clujului (MURESAN SIMION ADRIAN, GHITE SORIN VOICU, MECIU EUGENIU ALEXANDRU si SUGAR LIVIU CLAUDIU) asociaţi in cadrul firmei Alesis, au construit intr-o arie naturala protejata ecologic, raul Bistra-Padurea Neagra-Budoi, judeţul Bihor, o hidrocentrala.
In mod normal, hidrocentralele trebuiesc reglate astfel incat sa nu capteze tot debitul raului, pentru a mai lasa şi naturii cate ceva. La inceputul acestui an, Garda Naţionala de Mediu a iniţiat un control pentru a verifica debitul raului pe care era construita hidrocentrala clujenilor de la Alesis. Potrivit autorizaţiei de mediu şi a autorizaţiei de gospodarire a apelor, societatea avea obligaţia menţinerii unui debit minim de 0,140 m³/s in avalul pragului de captare. Insa, inspectorii de mediu au descoperit ca hidrocentrala a captat atat de bine debitul raului incat pe o porţiune de 4 kilometri cursul raului era complet secat.
“In data de 15.01.2013, o echipa de comisari ai Garzii de Mediu – Comisariatul General – a efectuat un control la „Amenajarea hidroelectrica de pe raul Bistra – Padurea Neagra – Budoi”, judeţul Bihor, punct de lucru aparţinand S.C. ALESIS S.R.L. Cluj Napoca, pentru a verifica conformarea operatorului economic la prevederile legislaţiei de mediu şi de gospodarire a apelor, respectiv asigurarea debitului de servitute. Controlul a fost dispus de Comisarul General al GNM, Ovidiu Constantin Daescu, in condiţiile in care amenajarea hidroenergetica de pe raul Bistra este inclusa in aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0322 Muntele Şes. Cu ocazia controlului pe teren, respectiv a masuratorilor efectuate de catre reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apa Crişuri, s-a constatat ca, la punctul de lucru Padurea Neagra – Budoi, S.C. ALESIS S.R.L Cluj Napoca nu a asigurat debitul minim de apa in avalul pragului de captare de pe raul Bistra, debit necesar dezvoltarii faunei piscicole in avalul amenajarii menţionate”, arata un comunicat al Garzii de Mediu.
Au secat raul pentru kilowaţi
In urma celor constatate, societatea comerciala a fost sancţionata cu o amenda de 100.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2005 şi o alta sancţiune, in valoare de 8.000 de lei, a fost aplicata conform prevederilor OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
Pe langa aplicarea celor doua amenzi, comisarii GNM au stabilit suspendarea autorizaţiei de mediu şi a autorizaţiei de gospodarire a apelor, deţinute de S.C. ALESIS S.R.L Cluj Napoca. Mai mult, conform oficialilor, dupa ce prejudiciul va fi stabilit in totalitate, cei care sunt vinovaţi vor face obiectul unei plangeri penale.
“Potrivit autorizaţiei de mediu şi autorizaţiei de gospodarire a apelor in baza carora funcţioneaza societatea menţionata, operatorul economic avea obligaţia menţinerii unui debit minim de 0,140 m³/s in avalul pragului de captare al amenajarii de pe raul Bistra. De asemenea, cu ocazia controlului in teren, comisarii de mediu au constatat ca pe un sector de 4 km al cursului de apa verificat, debitul de apa era inexistent. In urma celor constatate, societatea a fost sancţionata cu amenda contravenţionala in valoare de 100.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2005, cu modificarile şi completarile ulterioare, art. 94, alin. 1), lit. (b) şi cu amenda contravenţionala in valoare de 8.000 lei, conform prevederilor OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificarile şi completarile ulterioare, art. 63, lit. (g). Totodata, comisarii GNM au stabilit suspendarea autorizaţiei de mediu şi a autorizaţiei de gospodarire a apelor, deţinute de S.C. ALESIS S.R.L Cluj Napoca, precum şi urmatoarele masuri cu termene, de care raspunde societatea sancţionata: – asigurarea debitului minim stabilit prin actele de reglementare, in aval de priza de captare de pe raul Bistra – masura cu termen permanent; – efectuarea unui studiu de specialitate in vederea stabilirii impactului asupra habitatului acvatic şi a speciilor protejate de acvafauna, pe tronsonul de rau dintre priza de captare şi microhidrocentrala, precum şi refacerea mediului afectat , dupa caz. Termenul pentru indeplinirea acestei masuri este 01.05.2013. Dupa ce APM Bihor şi ANPA vor stabili pagubele provocate fondului piscicol şi habitatului natural de catre S.C.ALESIS S.R.L, GNM va dispune masuri pentru refacerea mediului şi va inainta o plangere penala catre autoritaţile in drept”, mai arata inspectorii de mediu.
Afacerile “baieţilor deştepţi”
In cadrul firmei S.C. ALESIS S.R.L. printre actionari se numara MURESAN SIMION ADRIAN, GHITE SORIN VOICU, MECIU EUGENIU ALEXANDRU si SUGAR LIVIU CLAUDIU. Sorin Ghite si Eugen Meciu au facut parte din grupul oamenilor de afaceri care au gestionat afacerea radarelor fixe Codec. La inceputul anului 2007, SC Codec a incheiat un protocol de colaborare cu IPJ Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj pentru instalarea mai multor radare fixe in mai multe localitaţi din judeţ. Sub girul Poliţiei rutiere, al Ministerului de Interne şi al Consiliilor Judeţene, administraţiile locale au incheiat parteneriate de colaborare cu administraţiile locale fara sa se organizeze, in nici o situaţie, vreo licitaţie publica. In funcţie de puterea de negociere, amenda pentru depaşirea vitezei era imparţita intre administraţia locala şi societatea privata in procente care erau diferite de la caz la caz. Dupa un an de la incheierea actului, CJ Cluj a decis sa se retraga din asociere, intrucat mai multe primarii au fost amendate pentru nerespectarea legii achiziţiilor publice. IPJ Cluj a oprit funcţionarea acestor radare la sfarşitul lunii aprilie 2009, lucru care s-a intamplat la nivel naţional. De asemenea, Ghite si Meciu au facut afaceri si cu Ioana Maria Vlas, gasita vinovata pentru prabusirea FNI. In cadrul fondului de investitii Quantum Invest se regaseau ca asociaţi Pop Baldi, Nicola Olimpiu, Urasi Bella, Sorin Voicu Ghite, Meciu Eugeniu şi Ioana Maria Vlas. Administratorii firmei erau Meciu Eugeniu, Sorin Voicu Ghite şi Ioana Maria Vlas, care deţinea 50% din firma. Quantum Invest SRL din Cluj era specializata in administrarea fondurilor, avand ca obiect de activitate “activitaţi ale companiilor de management”. In baza obiectului de activitate, Quantum SRL a administrat dupa 1996, şi falimentat, un fond de investiţii mai puţin cunoscut, Investor. Conform bilanţurilor depuse, in anul 1996 firma a avut o pierdere de 13 milioane de lei, in 1997 de 50 de milioane de lei, iar in 1998 de 185 de milioane de lei. Quantum Invest a mai funcţionat pana in 2004, an dupa care societatea a fost radiata.
Studiu ca a distrus mediul
Potrivit normelor asumate, conform Green Report, societatea Alesis trebuie sa prezinte, pana la data de 1 mai 2013, un studiu de specialitate care sa prezinte impactul asupra habitatului acvatic şi a speciilor protejate de acvafauna, pe tronsonul de rau dintre priza de captare şi microhidrocentrala. In cazul in care a fost afectat mediul, societatea comerciala trebuie sa realizeze refacerea acestuia. In Romania funcţioneaza 323 de microhidrocentrale. La inceputul anului 2012, in Romania existau circa 40 de MHC aflate in diferite stadii de construcţie precum şi cele circa 200 de proiecte inca neincepute. La ora actuala, in Romania funcţioneaza 323 de MHC, cu o putere instalata de 431,7 MW. Cele mai multe dintre aceste obiective energetice au fost construite inainte de anul 1989. Potrivit legislatiei, categoria MHC include centralele hidro cu o putere de cel mult 10 MW.
Razvan Robu
