O școală de presă „Altfel”: 50 de ani de la apariția revistei „Napoca Universitară”

Povestea poate începe în Clujul anilor ’50 ai veacului trecut. Un Cluj care, la fel ca întreaga Românie, trăia „în miezul unui ev aprins”, în fapt un deceniu negru, un deceniu obsedant, al abuzurilor și al răfuielilor politice de tot felul! Abuzuri, răfuieli și epurări! Era vremea în care din universitățile clujene erau alungați mulți dintre cei mai valoroși dascăli, care, firește, nu se mai potriveau cu „vremurile noi”! A fost și cazul lui Lucian Blaga, strălucitul profesor, academician, diplomat, filozof, eseist, poet, dramaturg, traducător și jurnalist, care s-a retras în ultimii săi ani de viață, ca bibliotecar și cercetător al Institutului Academiei, într-un ungher al Bibliotecii Centrale Universitare, „bârlogul”, cum avea să-i spună poetul.

O perioadă neagră pentru omul – Om Blaga, dar fertilă și strălucită pentru omul de cultură Blaga, pentru că acolo și atunci, poetul, filozoful și dramaturgul avea să creeze o parte însemnată a operei sale!

Și pentru că pașii l-au purtat mai mereu pe străzile din apropierea „bârlogului” său, se prea poate ca Blaga să fi sădit o „mirabilă sămânță”, doar la câțiva pași de Bibliotecă, unde, chiar înainte de „marea lui trecere”, avea să răsară un alt lăcaș important de cultură al Clujului!…

* 

Casa de Cultură a Studenților din Cluj își deschidea porțile la 22 august 1960, când tânărul ei director, Laurențiu Hodorog, primea, de la mai marii vremii, cheile a peste o sută de încăperi.

Ei bine, rând pe rând, Casa cea nouă avea să devină „acasă” pentru tot mai mulți dintre studenții Clujului, fie reuniți în felurite formații și trupe, fie participanți la spectacole ori la alte manifestări desfășurate în generoasele sale încăperi!

„Omul sfințește locul!” La Casa de Cultură Clujeană doi au fost purtătorii de steag, deschizătorii de drum, Dumitru Fărcaș și Laurențiu Hodorog! Cu ei și cu „Mărțișorul” lor s-au scris primele pagini ale istoriei Casei Clujene. „Mărțișorul”, apoi celelalte ansambluri ale universităților clujene, „Mugurelul”, „Românașul”, „Bărbuncul”… Au urmat corul „Intermezzo”, sub bagheta măiastră a lui Gelu Furdui, trupele de teatru, de muzică ușoară ori jazz, de dans modern, brigăzile artistice și câte și mai câte!…

Încetul cu încetul, Casa avea să devină gazdă bună și pentru presa studențească – revista „Napoca Universitară” și Studioul Studențesc de Radio…

* 

Napoca Universitară… Se poate spune că primul pas în presa studențescă a fost posibil în urma ușorului dezgheț politic din 1968. Așa a apărut la Cluj-Napoca, în decembrie 1968, revista trilingvă (română, maghiară și germană) de cultură a studenților din Universitatea Babeș- Bolyai, „Echinox”. O revistă care-i avea la acea vreme în frunte pe Marian Papahagi și Eugen Uricariu…

Dar Clujul putea și mai mult! Iar revista „Napoca Universitară” a apărut în martie 1974, ca replică la „Echinox” și cu un sprijin important al liderului studenților clujeni de la acea vreme, Andrei Marga…

„Napoca Universitară” pornea la drum cu o echipă din care făceau parte Tudor Cătineanu (redactor-șef), Dan Baciu și Soo Istvan (redactori-șefi adjuncți), Augustin Cupșa și Eugen Georgescu (secretari de redacție), Mircea Bele, Cristina Bohaciu, Ioan Gavra, Adriana Iuhas, Iustin Lupu, Antoniu Malczanek, Adrian Moroianu, Dan Ioan Muntiu, Vasile Păcuraru, Monica Ropan, Wilhelm Schmits, Dan Ioan Vâcla, Mihai Zaharia (redactori), Ioan Cuciurcă (prezentare grafică), Alexandru Țintișan (tehnoredactor) și Varga Attila (fotoreporter).

Ca organ al Consiliului Asociațiilor Studenților Comuniști din Centrul Universitar Cluj-Napoca, revista își propunea să devină, așa cum reiese din editorialul primului număr, „un for de dezbatere și atitudine, un cadru de manifestare a libertății și responsabilității studenților noștri, un amfitreatru pentru colocviul generațiilor”.

Au intrat apoi în redacție, între alții, Octavian Ştireanu, Mircea Bãlan, Emil Brãtescu, Ioan Buduca, Dan Drãgulin, Olivia Florea, Paul Hãrãguş, Molnar Ladislau, Ioan N. Pop, Annemarie Schuller, Alexandru Ţion, Ioan Groşan, Ioan Şimonca, Dan Nicolau, Nora Triff, Mircea Gomoescu, Gheorghe S. Suciu, Lucian Perţa, Werner Sander, Borbely Erno, Tiberiu Ban, Horia Pop, George Ţâra, Tania Şerban, Alexandru Sorin Man, Victor Eugen Breaz, Viorel Igna, Vasile Puşcaş, Marcel Lupşe, Alex. Diaconescu…

Firește, „Napoca Universitară” nu avea cum să concureze cu „Echinoxul”, chiar dacă în multe dintre paginile ei cultura era la ea acasă! Și chiar dacă era o revistă multiculturală, cu pagini și în limbile maghiară și germană!

„Napoca Universitară” era, mai degrabă, o „altfel” de școală de presă, cu largă deschidere, prin care se perindau, an de an, „ucenici” de la mai toate universitățile și institutele clujene. O școală în care o parte din tainele jurnalisticii se deslușeau „la locul de muncă”, în redacție ori în tipografie, fiind transmise precum o ștafetă, de la veterani la boboci, de la o promoție la alta. 

Peste o sută și cincizeci de „napociști” s-au perindat prin redacția revistei din 1974 și până în 1989, între care multe nume grele, nume cu rezonanță, nume de poveste!…

* 

Am intrat în redacția „Napoca Universitară” în anul 1979 împreună cu doi dintre bunii mei prieteni, Radu Clichici și Emil Crețu, când tocmai părăsiseră revista, între alții, Andrei Marga, Ovidiu Mureşan, Radu Sãplãcan, Ioan Iacob, Rodica Stânea, Tiberiu Alexa, Dan Chisãliţã, Georgel Gal, Marta Petreu Munteanu, Ion Mureşan, Andrei Rusu, Emil Dragoş Scrieciu, Lucia Strungariu, Katalin Szocs, Maria Teodor, Adriana Veriş, Dan Crecan, Cornel Crãciun, Loredana Pilof, Petru Munteanu, Liliana Balţei, Mircea Bulzan, Sorin Cociş, Romulus Ghişa, Gheorghe Olteanu, Hegeduş Alexandru…

Echipa pe care am găsit-o îi cuprindea pe Constantin Hârlav, Dorin Serghie, Florian Ardelean, Dan Antonoaie Zepa, Constantin Hiriza, Ioan Lumperdean, Breda Ferenc, Ilie Urlea, Dana Iliescu, Eugen Bunea, Geo Constantinescu, Florin Chima, Ion Hotico, Marius Lazãr, Mihai Pascaru, Toth L. Şandor, Nicu Dragoș, echipă împrospătată cu Edmond Hîrlav, Mircea Radu Mureşan, Viorel Cacoveanu, Cornel Diţã, mai apoi cu Ovidiu Coriolan Pecican, Anton Florin Boța, Felix Marin Costescu, Adrian Stãvariu, Elena Maria Şorban, Demostene Şofron, Mariana Popescu, Ioan Viorel Bãdicã, Borsos Magdi, Radu Buda, Alexandru Lele, Cãlin Stegerean, Dana Glãjaru, Stelian Munteanu, Papp Dora, Voicu Râureanu, Sorin Goia, Victor Martin, Dorel Moţiu, dVasile Verdeş, Viorel Mureşan, Ovidiu Nuşfelean, Gabriel Cojocaru, Adrian Chircã, Monica Tripon…

* 

Desigur, și „epoca” noastră a avut luminile și umbrele ei! Multe umbre, dar și ce multe lumini! Ce multe și plăcute amintiri! Iar una dintre experiențele memorabile a fost, neîndoielnic, activitatea din subredacția revistei centrale, „Viața Studențească”, revistă săptămânală care apărea în capitală, și care la Cluj-Napoca își avea sediul „în sânul” redacției „Napoca Universitară”. Din ea făceau parte, de obicei, doi sau trei dintre redactorii „napociști”. Bucurie și satisfacție pentru că „Viața Studențescă” era o revistă cu o mai largă răspândire și vizibilitate!

Mai mult, contactul cu oamenii din redacția bucureșteană, multe nume mari din presa vremii, unele de referință și astăzi, reprezenta un privilegiu pentru studentul ziarist de provincie! Și asta cu atât mai mult cu cât, printre redactori ori printre colaboratorii „Vieții”, am regăsit destui „clujeni”, echinoxiști ori napociști, de prima linie: Ana Blandiana, Ion Cristoiu, Octavian Știreanu, Cornel Nistorescu, Ioan Buduca, ori nucleul grupului „Ars Amatoria” – Radu G. Țeposu, Ioan Groșan, George Țâra…

Firește, momentul de vârf al colaborării cu echipa „Viața Studențească” l-a reprezentat participarea, în echipa lărgită a revistei, la editarea cotidianului Jocurilor Mondiale Universitare de la București, „Universiada ’81”! Ce echipă, ce valoare, ce experiență, ce bucurie!…

* 

…Cum bucurie ne aducea şi fiecare număr „Napoca Universitară” ieșit de sub tipar! In calitate de „cap limpede”, printre redactorii de la cotidienele clujene, printre zețarii și linotipiștii pe care-i zoream să grăbească șpalturile pentru corectură, ne simțeam și noi veritabili ziariști! Ne bucuram de momentul în care, la BT-ul (BT = bun de tipar) semnat de noi, se apăsa pe butonul rotativei!…

Dar, revista ca revista, așa cum spuneam, cu bune și cu mai puțin bune! Neîndoielnic, succesul mare al echipei „Napoca Universitară” l-au reprezentat, de departe, suplimentele, „Foile”, cum ne plăcea să le spunem, care aveau un regim aparte. Astfel de suplimente se concepeau și apăreau fie la începutul anului universitar (Ghidul Bobocului), fie la evenimente speciale, de obicei la festivalurile studențești, locale, zonale ori naționale, care se desfășurau la Casa de Cultură a Studenților.

Ei bine, la astfel de ocazii, „cenzura”, care, firește, funcționa încă din plin, era mai puțin vigilentă! „Foile” se lucrau de obicei seara, după consumarea unui eveniment, se tipăreau în cursul nopții, iar în ziua următoare erau așteptate, realmente, ca pâinea caldă!

Satisfacția noastră era cu atât mai mare cu cât reușeam, „din neatenție”, să promovăm mai multe „șopârle”! „Șopârlele” erau, de obicei, unele desene, caricaturi ori parodii, care doar în astfel de ocazii puteau să treacă de cenzură!

Să spunem că din echipa „foiștilor” au făcut adesea parte și doi „napociști” care aveau să devină primii eroi ai Revoluției clujene, artistul plastic Lucian Matiș, căzut sub gloanțe în acel sângeros decembrie ’89, și prietenul său și al nostru, Călin Nemeș, rănit grav, și decedat la rândul lui, la puțină vreme.

Avea să se stingă și revista! Din ultimul colegiu al redacției „Napoca Universitară” făceau parte Dan Pantea, Liviu Man, Dan Baciu, Simona Secherneş, Cristian Contraș, Lucian Fulea, Sabin Roşca, Ciprian Moga, Ioan Lumperdean, Cristian Ursu, Alin Fumurescu, Tudor Cristea, Tiberiu Nistor, Ilie Papuc, Horea Muntenuş, Simona Gealepu, Mihaela Moişan, Daniel Necşa, Kelemen Hunor, Kiss Botond…

…Cum se va stinge și revoluţionarul proiect „NU”, de după decembrie 1989, al câtorva dintre redactorii napociști…

Dar spiritul „Napoca Universitară” este încă viu, încă trăiește, și la Cluj-Napoca, la București ori în altă parte, iată, și la 50 de ani de la apariția primului număr al revistei!…

Emil A. LUCA

Redactor „Napoca Universitară”,

1979 – 1984