Cătălina Dragomir, studentă în anul III la Facultatea de Electronică din cadrul UTCN, propune o idee revoluționară – Hyperloop România, transmite monitorulcj.ro.
Hyperloop, o tehnologie nouă, al cărei baze au fost puse în 2013, de către Elon Musk, pare o utopie la prima vedere, însă este un demers ambițios al tinerilor pasionați de transport ecologic.
Cătălina a publicat o lucrare în care explică noul mijloc de transport, format din capsule ce călătoresc într-un mediu aproape vidat. Practic, acest vid permite atingerea unor viteze amețitoare, de peste 1.000 km/h, pentru că este eliminată frecarea cu aerul. Totodată, capsulele „călătoresc” în tuburi aflate la înălțime, susținute de piloni, însoțite de panouri solare care vor furniza energia necesară propulsiei capsulelor și pot transporta 28 de pasageri, potrivit clubferoviar.ro.
Având plecări din două în două minute, capsulele ar putea transporta dintr-o singură stație, pe un singur sens, 840 de pasageri pe oră, care în decursul aceleiași ore ar putea ajunge la destinație – oricare ar fi aceea, din țară. De precizat că, după ideea inițială a lui Musk, în întreaga lume au apărut mai multe start-up-uri care se ocupă cu dezvoltarea acestei tehnologii.
Clujenii investesc în Hyperloop Swisspod
Reamintim, că un fond de investiții înființat recent la Cluj investește în start-up-ul care l-a impresionat pe faimosul antreprenor, inginer și filantrop Elon Musk, CEO Tesla. Something Big, înfiinţat sub conducerea lui Alex Rus, îşi începe activitatea investind în compania elveţiană Hyperloop Swisspod. Swisspod Technologies este un start-up din Elveţia, care vrea să transforme transportul de tip Hyperloop în realitate, mai scrie publicația Monitorul de Cluj.
Parteneriatul Swisspod cu fondul Something Big, care va asigura o rundă de finanţare a start-up-ului, vine la scurt timp după ce compania fondată în Elveția de Denis Tudor – român stabilit în Elveția după terminarea facultății – și Cyril Dénéréaz a anunțat că se alătură inițiativei Comisiei Europene de a accelera dezvoltarea unor sisteme sigure de tip Hyperloop în Europa.
În tot acest timp, condițiile de călătorie cu trenul în România sunt: viteze de 20-30 km/oră, condiții inumane (iarna, noaptea, variații între lumină și întuneric, frig, zgomot puternic), lipsa curățeniei, dar și personalul nepoliticos, scrie clubferoviar.ro, care amintește că cel mai mare impact al unei tehnologii ca Hyperloop în România ar fi cel economic.
Citește mai multe pe Monitorul de Cluj.
