Sursa foto: Facebook

Alexandra Oană, membră USR din 2016, a deschis lista candidaților USR PLUS pentru Consiliul Local Cluj-Napoca. De doi ani este consilier local, iar pe agenda publică a reușit să aducă în discuție mai multe teme care treceau sub radarul administrației conduse de Boc. Într-un interviu oferit pentru Gazeta de Cluj, Oană Alexandra a vorbit despre motivele care au convins-o să intre în politică, inițiativele propuse și care au devenit realitate și cum conduce PNL Consiliul Local.

Gazeta de Cluj: Care este motivul principal pentru care ați ales să faceți pasul spre politică?

Alexandra Oană: Când nu îți place cum merg lucrurile la tine în țară sau în oraș, ai doar câteva opțiuni: fie te complaci, fie pleci, fie încerci să schimbi ceva. Eu am ales să mă implic acolo unde pot avea cel mai mare impact și unde era și cea mai mare nevoie de o schimbare, în politică.

Gazeta de Cluj: Ce ați reușit să schimbați la doi ani de la alegerea dumneavoastră în Consiliul Local? Ce inițiative USR au devenit realitate în Cluj-Napoca?

Alexandra Oană: Cred că una dintre cele mai semnificative schimbări e că am reușit să impunem pe agenda publică o serie de teme care înainte treceau pe sub radarul administrației. Mă refer la subiecte precum criza locurilor în creșe, lipsa școlilor în cartierele noi și modul absolut disfuncțional în aceste cartiere s-au dezvoltat, protecția zonei Hoia sau Hotelul Cristian.

O parte din propunerile noastre s-au concretizat și au fost implementate. Astfel, la inițiativa noastră se va construi o școală în Bună Ziua, proiect aflat în faza de stabilire a criteriilor de selecție a terenului, anul trecut s-au majorat bursele pentru elevi și s-a introdus programul Masă Caldă în Școala Traian Dârjan. Tot la inițiativa noastră se cadastrează 10 dintre grădinițele și școlile din municipiu, printre care Colegiul Racoviță sau Șincai, ce odată înscrise în cadastru vor putea accesa fonduri europene.

În plus față de inițiativele acestea, o direcție prioritară pentru noi este munca pe teren și contactul direct cu cetățenii. Clujenii trebuie să știe cine sunt consilierii locali ai orașului și să aibă canale de dialog cu aceștia. Noi avem constant întâlniri și discuții la firul ierbii și ducem problemele cu care se confruntă clujenii în atenția administrației.  

Gazeta de Cluj: De curând, moderatorul Clujului Civic, care a participat la ultima ședință de Consiliu Local, a declarat că primarul Emil Boc ar fi părăsit sala când doi contribuabili de taxe au vrut să ia cuvântul. Credeți că vocea clujenilor este ignorată de conducerea primăriei? Care este relația cetățeanului cu administrația locală?

Alexandra Oană: Teoretic, mecanismele de consultare a cetățenilor există. Avem și bugetară participativă, avem și dezbateri, cetățenii sunt invitați să participe la discuții cu administrația. Ce se întâmplă mai departe lasă însă de dorit. Consultarea cetățenilor rămâne de multe ori doar un exercițiu procedural, fără impact real și concret asupra deciziilor Primăriei.

Gazeta de Cluj: Credeți că anumite subiecte, care ar fi trebuit mai mult dezbătute, nu li s-a acordat destulă importanță?

Alexandra Oană: Cu siguranță. Un astfel de subiect este, de exemplu, Pata Rât. Deși, la nivel declarativ, Primăria și-a asumat niște ținte ambițioase legate de această comunitate, concret, nu se întâmplă nimic. E ca și cum Pata Rât nu există.

O altă problemă despre care mi se pare că nu discutăm suficient este poluarea din oraș. Nu avem date clare, indici și măsurători legate de poluare, pentru că poluarea nu este un subiect. În schimb întreținem mituri, precum cel că la Cluj am avea cel mai curat aer din sud-estul Europei, etc. Și, având în vedere că nu există suficienți senzori de măsurare a calității aerului, care să ne arate ce aer respirăm, nici nu putem contrazice aceste legende.

Despre mobilitate mi se pare că discutăm la nivel superficial, iar metroul e considerat de mulți soluția magică la problemele de trafic pe care le avem. Nu cred că există o soluție unică care să rezolve traficul infernal din Cluj-Napoca și e nevoie de un pachet complex de măsuri, dedicate tuturor categoriilor de participanți la trafic.

Din punctul meu de vedere prioritatea zero ar trebui să fie centura metropolitană. E proiectul care va avea cel mai mare impact asupra traficului din Cluj-Napoca. În ceea ce privește metroul, perspectiva ca acesta să ajungă din faza de proiectare în faza de execuție este din ce în ce mai pesimistă. Proiectul a acumulat întârzieri peste întârzieri, iar acestea ne duc în situația să ratăm termenele impuse prin PNRR. Putem accesa cele 300 de milioane de euro ce revin metroului de la Cluj cu condiția să facem 50% dintre contractări până în 2022 și 100% din contractări până în 2023. Șansele să ne încadrăm în aceste jaloane sunt, în acest moment, zero.

Gazeta de Cluj: Considerați că monopolul PNL din CL are efecte negative asupra unor proiecte propuse în ședințele de consiliu?

Alexandra Oană: Majoritatea PNL exercită controlul asupra direcției în care se dezvoltă orașul, atât în termeni de teme abordate, cât și în termeni de ritm și etapizare. Acele inițiative cetățenești care nu sunt pe “linia” agreată nu doar că nu ar trece de votul consilierilor PNL, dar nici măcar nu ajung la vot pe masa Consiliului Local.  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here