Facturile la energie electrică și gaze au crescut substanțial în ultimele luni. Chiar dacă în octombrie 2021 s-a adoptat Legea privind plafonarea prețurilor, consumatorii ajung să plătească din ce în ce mai mult în fiecare lună. Economistul Octavian Jula, a declarat într-un interviu acordat pentru Gazeta de Cluj că, în cazul în care autoritățile nu vor lua măsuri concrete, economia României va fi afectată extrem de mult. Cât despre plafonarea prețurilor, economistul explică că nu este decât o soluție temporară și nu va rezolva problema de fond, iar prețurile vor continua să crească.
Reporter: Ce părere aveți despre amenzile aplicate furnizorilor de electricitate și gaz, în contextul în care Statul Român este acționar majoritar în cadrul companiilor amendate?
Octavian Jula: Este un răspuns mai mult decât aparent, mai mult pentru genul de reacție „uite ce le-au făcut…”. În mod evident, impactul este unul de imagine, eventual, și nicidecum economic sau bugetar. Amenzile ajung la bugetul de stat, diminuează profitul companiilor deci impozitul pe profit și dividendele distribuite statului român. Tehnic mută 7 lei din stânga în dreapta cu impact inexistent asupra statului și al companiilor. Singurul impact fiind cel al creșterii prețului pentru consumatorul final, fie casnic, fie companie. Cum se spune pâine și circ – de această dată mai mult circ.
Sunt justificate aceste amenzi sau vin ca o „compensare” pentru a acoperi găurile din buget?
Justificarea amenzilor poate să existe – unii furnizori au greșit (să nu uităm că, în mod obișnuit, apare o lege și apoi, după o perioadă, norme de aplicare – nu înțeleg de ce nu ar putea fi clară de la început și să nu așteptăm norme de aplicare), alții nu au avut capacitatea de a putea include normele de aplicare în modalitatea de a emite facturi corecte ce trebuiau să includă compensarea. Dacă ne gândim că statului i-au fost necesari 2 ani să conecteze sistemul de case de marcat, de ce ne așteptăm ca o companie să poată ajusta sistemele în 2 zile? Amenzile nu rezolvă nimic, nu vor face altceva decât să crească costurile companiilor. Nu am văzut deloc implicarea Consiliului Concurenței în analiza pieței de energie, deloc în 2021, deși atât în Europa cât și în România se discuta subiectul încă din iulie. Nici Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei nu a făcut mai nimic. Îmi pun o întrebare dacă tot discutăm de liberalizare și de neimplicare în piață, ce rost mai are ANRE? Poate și din acest motiv tace pentru că nu are ce spune.
Credeți că autoritățile iau măsuri concrete sau amenzile sunt aplicate doar pentru a îndulci ochii cetățenilor?
Măsuri chiar dacă vor fi concrete, să nu uităm că sunt doar propuneri și singura realitate este creșterea permanentă a prețurilor. Măsurile sunt evident necesare pe termen scurt și mediu 6 luni – 1 an, dar cele mai importante și cele despre care acum nici măcar nu se discută sunt cele pe termen lung. Până la urmă trebuie identificată cauza creșterii prețurilor – eu cred că este vorba doar de recuperarea pierderilor companiilor furnizoare aferente anului 2020 – să nu uităm că cererea față de anul 2019 pentru anul 2021 este mai mică, oferta cel puțin în cazul electricității este similară și cu toate acestea prețul crește. Mă refer la electricitate pentru că aici România are în integralitate producție internă și cum nu putem vorbi de o creștere de costuri (inclusiv salarii în acele companii) rămâne întrebarea: de unde preț dublu? Pentru mine, răspunsul este clar – profiturile companiilor din domeniu și nu doar acestea ci și încasarea bugetară din TVA și dividende.
Guvernul a decis plafonarea prețurilor la gaze și energie, este într-adevăr o soluție salvatoare?
Soluția plafonării este o semi-soluție, este temporară și nu rezolvă problema de fond și anume forța extremă a companiilor din energie în piața de energie. Și dacă stăm să ne gândim la ce preț discutăm de plafonare? La unul de 3 ori mai mare decât cel din noiembrie când era mai mult decât evident ce urmează. Să spunem clar, pe piețele unde sunt impuse prețuri maximale – plafoane, cei care vor vinde acele produse vor merge până la prețul maxim permis adică prețul plafonat – și aici toată lumea știe cum a evoluat prețul țigaretelor. Un preț maximal – plafon pus mai sus decât prețul pieței în acel moment ce a determinat ca toate produsele de pe acea piață să se ducă în acel preț maximal.
De ce credeți că a fost luată această decizie atât de târziu?
Probabil din teama de a explica direct și abrupt consecințele creșterii prețurilor și poate și dintr-un calcul oarecum cinic – energie electrică și căldură trebuie oricum, putem da vina pe companii, dar statul va încasa în mod sigur TVA, impozit pe profit și dividende din aceste companii, mult mai sigur decât spre exemplu din HORECA. Care a fost lecția anului 2020? Back to basics – hrană și bunuri de utilitate imediată, dar să nu uităm că un TVA de 19% din energie colectat de la marii producători este mai mult și mai sigur decât un TVA de 9 sau 5% din partea fiscalizată a bunurilor de bază. Vom vedea asta în momentul în care vom discuta de încasările la bugetul statului din TVA în trimestrul 1 din 2022 – dacă acestea vor avea un salt impresionant de să spunem 15-20%, atunci cred că această potențială explicație va deveni un adevăr crud – statul a încasat partea leului din creșterea prețului la energie.
Încerc un calcul simplist și poate nu tocmai exact, dar din dublarea unei facturi la energie pentru un consumator statul va lua 19% TVA, apoi 16% impozit pe profit din ce rămâne – deci discutăm deja de un cumulat de aproape 35% și dacă mai este și acționar majoritar, atunci își mai ia încă jumătate din restul de 65%, deci un frumos procent de 62-63% din suplimentul de factură. Restul se va regăsi în rezultatele financiare ale companiilor cu care ne vom lăuda pe bursă, dar cu ce costuri?
Plafonarea prețurilor ar putea fi o măsură periculoasă pentru economie?
Plafonarea prețurilor este o măsură periculoasă pe termen lung, pentru că dacă pe perioada plafonării nu se fac și investiții care să ducă la creșterea ofertei de energie și scăderea implicită a prețului, nu va urma decât o creștere amânată. Nimeni nu va putea plafona prețurile pe lanț. Ce se va întâmpla cu pâinea spre exemplu? Vor crește prețul strict cu creșterea plafonată a energiei sau vor anticipa și vor crește cu o marjă liniștitoare pentru creșterile viitoare al costurilor? Eu cred că a doua variantă va fi aplicată.
Ce se va întâmpla când plafonarea prețurilor la energie și gaze va expira?
Cel mai probabil, prețurile unitare vor crește iar dacă această plafonare este extinsă până în luna martie, practic din aprilie prețurile unitare vor putea crește pentru că facturile vor fi mai mici datorită scăderii consumului cantitativ și nu al prețurilor. Imaginea va fi falsă – facturile vor scădea, dar nu datorită prețurilor ci a consumului. Ce înseamnă asta? Tehnic aceeași problemă și aceeași discuție în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023. Politica energetică a României apare în 3 documente oficiale: 2 pe site-ul Ministerului Energiei – unul ce conține perioada 2016-2030, altul pe perioada 2019-2030, iar pe site-ul Ministerului Mediului – unul publicat în august 2020 pentru perioada 2020-2030. Probabil că în 2025 vom avea strategia 2025-2030. Este mai mult decât elocvent.
Cât de mult va fi afectată economia României dacă autoritățile nu vor lua măsuri concrete?
Economia va fi afectată extrem de mult, pentru că nu avem produse sau servicii în care să nu regăsim componenta costului energiei. Și nu vorbim aici doar de așa zisele unități productive – companiile mici și/sau mijlocii, cât și de instituții – școli, licee, universități, spitale, șamd. Practic, putem vorbi de o resetare forțată și de falimente numeroase – estimez undeva între 25-30% companii mici și mijlocii ce vor fi înlocuite de companii mari cu capitaluri ce pot susține pe termen mediu creșterea costurilor determinate de energie. Șomaj pe termen scurt, convulsii sociale, reconfigurarea consumului privat și reorientarea capitalurilor – practic o potențială revoluție energetică, dar nu în sensul revoluției industriale. Economia României este una de margine a economiei europene și cum la margine valurile se simt mai tare cred că efectele vor fi semnificative.
