După întreruperea procesului în care este judecat liderul PSD Marian Oprișan din cauza cererilor formulate de Ministerul Public – de recuzare a judecătorului și de strămutare a cauzei, ambele respinse – procesul s-a reluat cu audierea ultimului martor, Munteanu Marieta, inspector tehnic în comisia de licitație a Consiliului Județean Vrancea la data săvârșirii faptelor, alături de cei inculpați în dosar. Unul dintre momentele interesante ale declarației sale a fost acela în care a explicat cum s-a făcut plata membrilor din comisia de licitație, documentele atestând că aceștia ar fi lucrat mai bine de 18 luni pentru licitația de pietruire a drumurilor din județul Vrancea.
”Cu privire la plata comisiei de licitație arăt că într-adevăr nu s-a lucrat peste 18 luni în comisia de licitație. Directorul economic la Consiliului Județean Vrancea, Teodorescu Valeria, a constatat că suma cuvenită unui membru al comisiei de licitație conform normativului din 2001, care prevedea 70.000 de RON (azi ar veni 7 lei – n.red.) pe ora de activitate era insuficientă raportat la salariu din 2004. Ca urmare, Valeria Teodorescu a luat în calcul o medie a salariului din direcția tehnică – deoarece acesta era departamentul principal care se ocupa de licitație – în funcție de care a calculat suma cuvenită pentru o oră de lucru, pe care a înmulțit-o cu totalul orelor efectiv lucrate în comisie”, a declarat martora în fața instanței.
A rezultat astfel o sumă considerabilă pentru fiecare membru al comisiei de licitație. Pentru a oferi o aparență de legalitate, s-a raportat suma plătită membrilor comisiei la normativul din 2001, așa încât s-au recalculat orele lucrate în funcție de suma de bani primită de fiecare membru al comisiei și a reieșit că s-au lucrat mai bine de 18 luni pentru licitația lucrărilor de pietruire e drumurilor județene.
Trebuia lungită pelteaua cumva
Un alt aspect care merită menționat este mărturisirea Marietei Munteanu cum că la un moment dat, făcând anumite verificări, a constatat că fondurile alocate au fost insuficiente pentru efectuarea unor lucrări de calitate, care să corespundă caietului de sarcini. Existau două soluții pentru acesta: fie se suplimentau fondurile, fie drumurile se pietruiau pe distanțe mai scurte. Munteanu a precizat că decizia a fost luată de către șefii direcției tehnice, care au optat pentru o variantă intermediară: au pietruit tot, dar prost. La întrebarea adresată de Marian Oprișan dacă a sesizat în scris conducerea Consiliului Județean Vrancea despre acest aspect, Marieta Muntean a declarat că nu a făcut-o. De asemenea, ea a recunoscut că nu știa că fondurile alocate pentru lucrările de pietruire au fost suplimentate.
Acoperiți de hârtii până în gât
Totodată, deși a făcut parte din comisia de recepție și a contrasemnat semnat procesele verbale e recepție a lucrărilor, Munteanu Marieta a arătat că nu a fost niciodată pe teren să verifice calitatea acestora, deși, în opinia ei, toți membri comisiei ar fi avut această atribuție. Ea a subliniat că sarcina ei principală era să verifice cartea tehnică, adică suma tuturor actelor de la faze de proiect până la predarea lucrării. Judecătorul de caz a subliniat că cel mai mare reproș care se poate aduce acestui caz este acela că au avut cu toții grijă să se acopere de acte, dar de la recepția reală, din teren a lucrărilor, membrii comisiei au fost cvasiabsenți.
El precizează că o expertiză a lucrărilor nu mai poate fi făcută având în vedere timpul scurs, intemperiile care s-au abătut peste județ și faptul că de atunci s-au derulat alte programe de pietruire și asfaltare. De aceea instanța a solicitat doar o expertiză contabilă, care urmează să fie predată pe 6 noiembrie de către expertul autorizat, ales aleator, Pintea Ileana Roxana. Ca experți parte, au fost admiși Mușuroiu Elena Valeria pentru Marian Oprișan și Liviu Macovei pentru Iacob Valeriu. Instanța a pus în vedere expertului desemnat să efectueze o expertiză independent de cei doi experți parte, care vor prezenta separat concluziile lor. De asemenea, avocatul apărării a solicitat ca la expertiză să fie admise documente de la Consiliu Județean Vrancea care nu au fost folosite în dosarul de urmărire penală, dar care ar fi relevante în efectuarea expertizei. Instanța a respins, ca nefondată, cererea apărării, însă Marian Oprișan a declarat că, este posibil ca expertul parte care îl reprezintă să folosească și acele documente.
Acuzațiile
Urmărirea penală a fostului vicepreședinte al PSD, Marian Oprișan, a început în noiembrie 2005, iar pe 5 iunie 2006 acesta a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals si uz de fals, infracțiuni comise în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Vrancea.
Consiliul Judeţean Vrancea a primit, în 2004, 1,9 milioane de dolari de la Ministerul Transporturilor pentru reabilitarea drumurilor comunale din județ. Ca urmare, Comisia de Licitație, numită de Marian Oprișan, a selecționat și a atribuit lucrări de construcție unor firme neeligibile, conduse de apropiați președintelui Marian Oprișan.
„De altfel, s-a dovedit că cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuării acestor lucrări, iar firma SC Top Media SRL este o firmă fără sediu și fără angajați. Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru un număr de 41 de drumuri comunale, dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, însă banii au fost încasați. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate, lucrările s-au dovedit a fi de proastă calitate și efectuate fără proiecte tehnice. În cazul a numeroase lucrări nu au existat inspectori (diriginți de șantier) autorizați de Inspectoratul de Stat în Construcţii, cum impunea legea.”, se arată în rechizitoriu.
”18 drumuri comunale nu au fost supravegheate și verificate de nicio persoană autorizată. În plus, plățile s-au făcut integral în contul firmelor selecționate, la doua – trei zile după semnarea contractelor”, spun procurorii anticorupție.
Feuda unui baron local
O altă faptă imputată de procurorii DNA este că, în 2004-2005, Marian Oprișan „a negociat și achiziționat, fără hotărârea necesară a Consiliului Județean și fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic „Căprioara”, în jurul căruia deținea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren”. Pentru aceasta achiziție, Oprișan ar fi alocat ilegal 1,7 milioane RON din fondurile publice al CJ Vrancea. În plus, acesta ar fi întocmit și o adresă prin care a solicitat suma de 300.000 RON din fondul de rezervă al Guvernului. Pretextele invocate în adresa sunt nereale, iar banii primiți au fost utilizați tot pentru achiziția complexului.
Rechizitoriul mai arată că, în perioada 2003-2005, Oprișan ar fi folosit hotelurile „Rucăr” din Soveja și „Hanul dintre Vii” din Câmpineanca, aflate în patrimoniul CJ Vrancea, pentru organizarea unor acțiuni de protocol în valoare de 520.000 RON.
Conform calculelor anchetatorilor, prejudiciul creat Ministerului Transporturilor este de circa 1,5 milioane de euro, cel creat bugetului CJ Vrancea se ridică la aproximativ 600.000 de euro, iar cel creat în dauna Guvernului ajunge la circa 75.000 de euro.
