Curtea de Apel Oradea a judecat, luni 1 august, recursul formulat de procurorii DNA Satu Mare împotriva unei decizii a Tribunalului Satu Mare, prin care s-a decis punerea în libertate provizorie sub control judiciar a omului de afaceri clujean Liviu Florian, arestat în dosarul mitei de la Vama Halmeu. Camelia Cristea, grefier-şef al Curţii de Apel Oradea, a precizat că decizia este definitivă şi nu mai poate fi atacată.
Liviu Florian a fost acuzat că ar fi pretins şi primit suma de 130.000 euro de la Nicoleta Manuela Dobrescu, inspector vamal în cadrul Biroului Vamal Halmeu, promiţându-i în schimb că îşi va exercita influenţa asupra lui Radu Traian Mărginean, fost şef al Autorităţii Naţionale Vamale, pentru a-l determina s-o delege în funcţia de şef al Vămii Halmeu.
Liviu Florian ar fi intervenit la Mărginean prin intermediul lui Eugeniu Petrescu, membru PDL, iar banii au fost primiţi în mai multe tranşe prin intermediul oamenilor de afaceri Ion Savu şi Romeo Niţu, şi ei judecaţi pentru complicitate la trafic de influenţă, în cadrul aceluiaşi proces.
„Liviu Florian a intervenit la Mărginean prin intermediul învinuitului Eugeniu Petrescu. Ca urmare, prin ordinul din data de 22 septembrie 2009 semnat de şeful Vămilor, Radu Traian Mărginean, Nicoleta Dobrescu a fost delegată până la 31 decembrie 2009 în funcţia de şef birou vamal la Biroul Vamal Halmeu, delegare ce a fost prelungită până la 23 februarie 2010, în lipsa unui interviu sau a unui concurs public”, arăta DNA într-un comunicat din luna martie.
La data de 3 februarie 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea pentru 24 de ore a inculpaţilor Liviu Florian, Ion Savu şi Ioan Romeo Niţu, iar în 4 februarie, Tribunalul Satu Mare a hotărât arestarea preventivă a celor trei inculpaţi pentru 29 de zile, măsură ce a fost prelungită ulterior. În luna martie a acestui an, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată a oamenilor de afaceri Liviu Florian, arestat pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, şi Ion Savu, arestat pentru complicitate la două infracţiuni de trafic de influenţă, precum şi a lui Ioan Romeo Niţu, fost angajat al unui magazin duty-free din Vama Halmeu, arestat pentru complicitate la două infracţiuni de cumpărare de influenţă, şi Florin Dănuţ Feher, pentru complicitate la două infracţiuni de cumpărare de influenţă.
Şi Nicoleta Manuela Dobrescu, fostul şef al Vămii Halmeu, a fost trimisă în judecată sub acuzaţia de cumpărare de influenţă.
Neregulile sesizate de avocaţii lui Liviu Florian
Conform unui comunicat de presă trimis de către casa de avocatură “Iordăchescu, Udrescu şi Asociaţii”, apărătorii omului de afaceri, acesta ar fi fost victima unei tentative de linşaj mediatic şi a unor probleme de drept. Gazeta de Cluj vă prezintă în continuare neregulile sesizate de către avocaţii acestuia.
“Asistăm în ultimele săptămâni la o campanie de presă orchestrată şi încurajată de autorităţile judiciare care vizează „dosarul mitei de la vama Halmeu”, în cursul căreia acte ale dosarului de anchetă sunt aduse la cunoştinţa opiniei publice, prin intermediul presei. Dezbaterea juridică a dosarului s-a mutat din sălile instanţelor de judecată în studiourile televiziunilor şi în paginile ziarelor. Acest fapt aduce o atingere gravă prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură dl. Florian, dar şi creează o presiune importantă asupra magistraţilor desemnaţi să se pronunţe asupra stării acestuia de libertate. Inducând în conştiinţă opiniei publice certitudinea culpabilităţii dlui. Florian prin prezentarea unilaterală a stării de fapt, o astfel de campanie de presă declanşată de autorităţi contravine în mod flagrant tuturor obligaţiilor profesionale ale procurilor şi judecătorilor, astfel cum sunt acestea stabilite prin textele legale incidente.
În afara comunicatelor de presă transmise de către DNA prin purtătorul sau de cuvânt, în prezenţa cauza, pe căi obscure dar care nu pot avea o altă sursă decât organele judiciare, presă a intrat în posesia a numeroase acte de procedură, ce sunt lipsite de caracter public. Presă a fost inundată de copii ale propunerii de arestare preventivă, ce se judecă în cameră de consiliu, de transcrieri ale unor interceptări telefonice, ce au regim special prevăzut de art. 911 şi următoarele din Codul de procedura penală. Mai mult, presei i s-a comunicat o copie de pe rechizitoriu, anterior fixări primului termen de judecată şi anterior că acesta să fie comunicat inculpaţilor şi apărătorilor acestora. Subliniem faptul că toate aceste acte făcute publice conţin numeroase afirmaţii lipsite de orice suport probator, speculaţii ale procurorului de caz, pentru a nu le numi altfel. Privind sau citind aceste documente, opinia publică are credinţa culpabilităţii inculpaţilor, fără a fi avut posibilitatea să i se prezinte şi probele ce susţin nevinovăţia acestora, şi solicită imperios măsuri dure de sancţionare a unor fapte de corupţie de mare gravitate. În acest context, afirmaţia purtătorului de cuvânt al Tribunalului Satu-Mare făcută în faţa presei, potrivit căreia „dl. Florian va fi ţinut arestat cât va fi necesar”, vine să certifice opiniei publice că organele de justiţie îşi fac datoria.
Toate aceste acţiuni ale organelor judiciare sunt vădit contrare normelor legale incidente. Potrivit Hotărârii Plenului CSM nr. 277/2006 presă poate avea acces la informaţii cu privire la dosarele penale în curs de soluţionare numai prin intermediul purtătorului de cuvânt al instituţiei judiciare în cauza. Potrivit aceleiaşi hotărâri a CSM „informaţiile furnizate reprezentanţilor mass-media nu trebuie să pericliteze bunul mers al activităţilor judiciare, să afecteze principiul confidenţialităţii sau să ducă la încălcarea altor drepturi, în conformitate cu legile interne, pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte”. De asemenea, potrivit Recomandării 13 (2003) a Comitetului Miniştrilor a Consiliului Europei, opiniile şi informarea despre procesele penale în derulare trebuie să fie comunicate şi diseminate prin media numai dacă aceasta nu prejudiciază prezumţia de nevinovăţie a suspectului sau acuzatului. În acest context, în urmă cu puţin timp, inspecţia judiciară din cadrul CSM a formulat mai multe recomandări adresate tuturor autorităţilor judiciare, pentru a preîntâmpina o practică care tinde să devină regulă, în special în cauzele instrumentate de DNA.
Considerăm că procesele penale trebuie să se desfăşoare în faţa judecătorilor şi nu a opiniei publice. Cetăţenii României au dreptul să fie informaţi despre procesele penale în curs, cu condiţia că informaţiile oferite să fie neutre şi să nu afecteze prezumţia de nevinovăţie a inculpaţilor. Obligaţia stabilită prin Constituţie în sarcină magistraţilor este aceea de a proteja drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor, inclusiv prezumţia de nevinovăţie. Considerăm că acţiunile abuzive care au marcat până la acest moment desfăşurarea acestui proces penal trebuie să înceteze, permiţând judecătorilor să pronunţe hotărâri strict pe baza actelor dosarului şi a intimei lor convingeri, departe de orice presiuni exterioare sălii de judecată. “
Sabin Ripan
