Maeştrii ai ingineriilor imobiliare, Mihai Chezan, alături de avocatul (şi asociatul) său Mihai Ielciu, au pus la cale o nouă schemă prin intermediul unui om de paie. Cu sprijinul notarului Ioan-Gheorghe Crecan, condamnat la închisioare pentru o fraudă cu fonduri europene, cei implicați au reușit să ascundă în cartea funciară existența mai multor procese și sarcini, pregătind terenul pentru o tranzacție care pare concepută special pentru a „curăța” titlul de proprietate, făcându-l imposibil de contestat și permițând vânzarea acestuia către „cumpărătorul de bună-credință” Cotor Ilie.
„Cumpărătorul de bună-credinţă” un zălăuan cu cetăţenie americană
Bob Dorin, coproprietar al unui apartament situat într-o cladire pe strada Brașov nr. 32 din Cluj-Napoca, a fost executat silit pentru o datorie care depășea două milioane de euro, în beneficiul firmei Carpathia LLC.
Carpathia LLC avea, la rândul său, o datorie către firma NOMA. Prin executarea lui Bob Dorin, Carpathia și-a achitat propria creanță. În decembrie 2024, în toiul disputelor, executorul judecătoresc Oszoczki Andras a vândut imobilul prin licitație către NOMA Equities SRL. Asta deși hotărârea care stătea la baza executării nu era definitivă, iar procesul era contestat atât de Bob Dorin, cât și de coproprietara Aron Paraschiva Manuela. Ironia continuă: Aron câștigase licitația anterioară, organizată în iunie, dar a fost înlocuită cu NOMA la o reluare a procedurii. Deşi imobilul fusese evaluat la suma de 700.000 de euro, acesta a fost vândut la o sumă mult mai mică, de 250.000 de euro.
La data adjudecării de către NOMA, litigiile erau în plină desfășurare. Nu exista vreo hotărâre judecătorească definitivă care să valideze nici executarea, nici vânzarea.
Cu toate acestea, contractul de vânzare nr. 795/2025, semnat de notarul Ioan-Gheorghe Crecan, menționează că imobilul era „liber de sarcini”, fără ipoteci sau litigii. În realitate, cartea funciară spunea altceva: pozițiile B15 până la B21, precum și C3, arătau clar că asupra imobilului planau procese active.
Această discrepanță gravă este confirmată oficial de OCPI Cluj, într-un referat emis pe 18 martie 2025. Instituția a precizat că actul notarial nu reflectă situația juridică reală a imobilului.
Tranzacția s-a făcut totuși, iar cumpărătorul a fost prezentat drept „de bună-credință”, pe motiv că nu fusese informat despre litigiile în desfășurare. In mod surprinzător, cumpărătorul, Cotor Ilie, este din Zalău şi are cetăţenie americană.
OCPI a respins apoi cererea de intabulare, pe motiv că actul de vânzare conținea informații false.
Cum a înţeles Chezan visul american
În 2023, Gazeta de Cluj a obținut o declarație oficială a unui angajat al Departamentului de Justiție din Illinois, SUA, care detaliază condamnarea lui Mihai Chezan într-un dosar FBI privind o rețea de căsătorii fictive. Între 1999 și 2005, Chezan a organizat zeci de căsătorii între cetățeni americani și străini, contra unor sume între 5.000 și 10.000 dolari, pentru ca cei din urmă să obțină fraudulos cetățenia SUA. A fost condamnat în 2016 la 3 ani de închisoare, dar nu s-a predat și a fost dat în urmărire internațională.
Deși avea un mandat de arestare emis de SUA și a fost prins de două ori în Europa, Chezan a circulat liber prin România, unde a fost chiar judecat și achitat într-un dosar în care fusese acuzat că a înșelat aproape 100 de persoane cu proiectul imobiliar Tower din Cluj. Judecătorul care l-a achitat a ieșit imediat la pensie. Surprinzător, statul român i-a emis lui Chezan acte de identitate în 2022, în plină fugă internațională.
Atât Chezan, cât şi avocatul şi partenerul său de afaceri, Ielciu, sunt din Zalău. . Cel puțin dubios este că noul „cumpărător de bună credinţă”, Cotor Ilie, vine din același oraș și are, totodată, cetățenie americană. O coincidență foarte, foarte stranie pe care ne e foarte greu să o credem.
Schema lui Chezan şi Ielciu s-a lăsat cu o plângere penală pentru fals și abuz în serviciu în legătură cu vânzarea imobilului
În urma analizării circumstanțelor privind tranzacționarea imobilului în cauză, reiese că există indicii serioase privind comiterea unor infracțiuni de fals și abuz în serviciu de către mai multe persoane implicate, în special în ceea ce privește omisiunea de a declara sau înscrie în documentele oficiale notările, sarcinile și litigiile aferente bunurilor imobile tranzacționate.
În acest stadiu, se impune formularea unei plângeri penale care va viza, în primul rând, notarul public care a autentificat contractul de vânzare-cumpărare, pentru abuz în serviciu cu consecința vătămării intereselor legitime ale lui Bob Dorin și Aron Manuela Paraschiva, prin omisiunea menționării litigiilor în actul autentic.
De asemenea, se impune cercetarea vânzătorilor, respectiv Noma Equities SRL și Ielciu, pentru fals în declarații, întrucât în actul de vânzare și, posibil, în formularul notarial, se afirmă în mod nereal că imobilul nu face obiectul unor litigii sau proceduri execuționale, deși din cartea funciară reiese contrariul, conform Încheierii OCPI din 7 martie 2025. În acest context, se poate reține și o formă de participație la abuzul în serviciu al notarului.
În ceea ce-i privește pe cumpărători, Cotor Ilie și Cotor Emilia Veronica (în calitate de reprezentant), dacă se dovedește că aveau cunoștință de existența litigiilor și sarcinilor – aspect puțin probabil să le fi scăpat, date fiind mențiunile din cartea funciară –, și în cazul lor se poate reține o formă de participație (instigare sau complicitate) la abuzul în serviciu.
Există indicii că întregul demers a avut ca scop „albirea” cumpărătorului, tocmai pentru a îngreuna sau chiar împiedica anularea ulterioară a contractului, în eventualitatea în care contestația la executare formulată de Bob Dorin ar fi admisă. Conivența dintre părți este susținută de mai multe elemente. În primul rând, prețul imobilului nu a fost achitat la momentul semnării contractului, nici măcar parțial, plata urmând să se facă în termen de cinci zile, fapt neuzual. Apoi, părțile au convenit să semneze în termen de trei luni un contract de închiriere, ceea ce implică menținerea posesiei de către vânzător. În fine, prin pactul de opțiune, vânzătorul dobândește posibilitatea de a răscumpăra imobilul în termen de 12 luni, mecanism ce ar putea permite reîntoarcerea acestuia în patrimoniul Noma, evitând astfel anularea contractului de vânzare propriu-zis.
S-au identificat și alte neconformități relevante pentru sesizarea penală. Onorariul notarial indicat în act, în cuantum de 2.271.650 lei, este exagerat și contradictoriu față de cel menționat în încheierea de autentificare. Factura fiscală nr. 001/27.05.2025 poartă o dată ulterioară cu trei luni față de data autentificării contractului (27.02.2025), ceea ce este inexplicabil. De asemenea, se constată inexactități privind posesia de drept și de fapt a imobilului și identificarea deținătorilor.
Toate aceste aspecte conturează existența unei scheme deliberate de evitare a reîntoarcerii imobilului în patrimoniul lui Bob Dorin, în eventualitatea în care acesta ar câștiga litigiul privind proiectul Tower 2.0.
Competența de soluționare a plângerii aparține Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, întrucât două dintre persoanele vizate de sesizare sunt profesioniști ce exercită funcții publice (notar, avocat).
În paralel, va fi analizat și în ce măsură omisiunea menționării faptului că imobilul este situat într-o zonă de protecție istorică – cu posibile efecte precum eludarea dreptului de preempțiune – ceea ce poate constitui un element suplimentar al infracțiunii de abuz în serviciu.
Cazul de față nu este doar despre un apartament vândut sub prețul pieței și o succesiune de minciuni notariale; este despre un sistem în care rețele bine sudate de avocați, notari și „cumpărători de bună-credință” pot orchestra cu cinism deturnarea legii în favoarea intereselor proprii. În mijlocul acestui hățiș, dacă instituțiile statului nu vor trata cu seriozitate aceste fapte, precedentul creat riscă să transforme „visul imobiliar” într-un coșmar pentru oricine nu are relațiile potrivite.
Citeşte şi:
Cum poate fi cineva notar dacă a fost condamnat la pușcărie ?