În urma declarațiilor referitoare la „dreptul la o locuință” făcute de primarul Emil Boc la un post de radio local, ONG-iștii de la Căși sociale au emis un comunicat în care demontează retorica primarului.
„Săptămâna trecută, primarul reales Emil Boc a făcut la Napoca Live afirmații cu privire la « sfântul drept la locuire al tuturor » și nevoia de a aborda urgent problemele locuirii, preluate de Media9. Pentru cine nu cunoaște politicile reale de locuire din ultimele trei mandate Boc, afirmațiile ar putea semnala un real, sincer, și admirabil interes politic. Departe de a reflecta o schimbare de paradigmă a administrației actuale, ele sunt parte dintr-o campanie post-electorală prin care edilul își spală păcatele mandatelor anterioare și ale recentei sale campanii. Amintim că, pe tot parcursul acesteia, Emil Boc a refuzat cu desăvârșire să vorbească despre inaccesibilitatea locuirii în Cluj-Napoca.
Declarațiile sunt produse ale laboratorului propagandistic al administrației Boc. Același laborator refuză de ani buni să vină cu propuneri concrete anuale de realizare de locuințe sociale ca soluție de a contracara creșterea continuă a prețurilor de pe piața de locuințe. În schimb, el descoperă constant câte o retorică nouă, la care renunță când ea se dovedește inoportună pentru menținerea puterii politice. Boc pornește în aceste declarații cu ce ne-a obișnuit de 20 de ani de când conduce orașul Cluj-Napoca: are întotdeauna dreptate, nu greșește, iar percepțiile lui sunt realitatea.
Edilul declară cu nonșalanță: criza locuirii este o criză nouă. De peste opt ani, clujenii au strigat în stradă, în fața Primăriei Cluj și a altor instituții care se presupune că ar trebui să reprezinte interesele cetățenilor, că nu-și mai permit chiriile—și au fost ignorați. De peste opt ani, activiștii și analiștii mișcării locale Căși sociale ACUM! i-au atras atenția asupra asupra crizei locuirii în Cluj-Napoca și modului în care aceasta a fost exacerbată de modelul de dezvoltare promovat de guvernanții locali. Am repetat și în Apelul către candidații la alegerile locale și europarlamentare din iunie 2024 pe care l-am trimis și echipei locale a PNL: administrația Boc nu a răspuns la nevoile locative ale clujenilor, în timp ce dezvoltarea imobiliară pentru profit face ca locuirea în Cluj-Napoca să nu fie sustenabilă. De aceea, avem convingerea că declarațiile reflectă doar faptul că Boc a fost sfătuit să atingă subiectul din considerente electorale (mai avem alegeri curând!), având în vedere că problema s-a agravat pe fondul crizelor generalizate. Referința la Comitetul European al Regiunilor, ignorând starea de nemulțumire generalizată cu privire la chirii, o constantă în anii precedenți, e o tentativă de a se disculpa.
În același timp, declarațiile recente ale lui Boc despre « noua criză a locuirii » se înscriu în același registru al auto-victimizării sale. El a fost victima unei campanii de defăimare, spunea imediat după câștigarea mandatului de primar cu imagine publică șifonată. Acum se portretizează drept eroul luptei cu dezvoltatorii imobiliari, cât și victima lipsei măsurilor administrației publice centrale și europene, fără de care, chiar dacă a vrut dintotdeauna, nu a putut face mai multe. Câte roluri poți juca simultan…?
Reamintim: între 2004-2024, Cluj-Napoca a avut o creștere economică semnificativă și un buget local în creștere. Decizia administrației nu a fost niciodată de a veni în întâmpinarea nevoilor locative ale clujenilor, lăsându-le în totalitate pe seama pieței. Între 2019-2022, în Cluj-Napoca s-au finalizat 10.582 de locuințe private, adică 32% din tot ceea ce s-a construit între 1990-2022, sau 47% din ceea ce s-a edificat în perioada de creștere economică de după 2014. Din 2015 încoace, primăria a realizat doar 12 apartamente de locuințe sociale, recepționate în iulie 2021, după peste 10 ani de la prima planificare, într-un bloc pe str. Ghimeșului.
Deci, fondul de locuințe sociale a rămas inadmisibil de mic față de cerere, iar asta a umflat în mod artificial cererea pentru locuințe pe piața chiriilor și a imobilelor. În plus, cererea de locuințe în Cluj a început să includă tot mai multe cereri de locuințe cu scop de investiție. Toate astea au făcut ca între martie 2019 și martie 2024, prețul mediu pe metru pătrat la locuință în Cluj-Napoca să crească de la 1589 euro la 2704 euro.
Multe din locuințele nou construite în ultimii câțiva ani au intrat direct în proprietatea celor care fac investiții imobiliare. Conform datelor Direcției Taxe și Impozite a primăriei, între 2019-2023, numărul proprietarilor cu între 3-10 locuințe în Cluj-Napoca a crescut de la 13.117 în 2020 la 18.592 în 2023 (răspunsurile 3065/101/2020 și 921359/2023). Vorbim despre o nouă și clară pătură socială. Nu despre familii care muncesc, iau ipoteci și cumpără locuință pentru propriul uz.
O soluție implementată în 2018 este ajutorul de chirie. În primul rând, această soluție (de urgență) nu poate avea efect scontat decât în tandem cu măsurile de creștere a fondului de locuințe sociale. Altfel, nu realizează nimic altceva decât alimentarea pieței chiriilor din oraș. Acordarea unui ajutor care a cărei valoare scade gradual timp de trei ani nu ajută la obținerea unei soluții reale pentru familiile respective. Despre condițiile acordării acestui ajutor, menționăm doar că acestea expun în prim plan rasismul și clasismul inerente pieței chiriilor.
Primarul, supraveghetorul proiectelor de dezvoltare și bugetului local, nu poate poza drept victimă a neputinței, când nici măcar din bugetul de 800 de milioane euro pe anul 2024, sau din excedentul bugetar de 30 de milioane de euro din anul 2023 nu s-a prevăzut realizarea de noi locuințe sociale publice. Doar pentru documentația unui nou proiect simbolic, raportat la nevoile clujenilor. Planul pentru un nou bloc de 35 de apartamente pe str. Sobarilor a fost aprobat în martie 2024, însă când va fi finalizat acest efort administrativ simbolic? Dacă luăm exemplul Ghimeșului, ne putem aștepta la 10 ani.
Boc nu poate minți cu nonșalanță cu privire la lipsa terenurilor publice, așa cum a făcut-o, având în vedere că a concesionat multe din ele. Conform evidenței primăriei, în 2023 au existat multe parcele de peste 1000 mp în domeniul public. Aici se pot construi blocuri de locuințe sociale cu infrastructură urbană și transport public adecvate, accesibile tuturor celor eligibili la locuințe sociale, conform legii locuințelor: persoanelor care nu au în proprietate o locuință și câștigă sub venitul mediu pe economie.
Oferim câteva exemple: pe str. Plevnei un teren de 44671 mp, pe Bdul 21 Decembrie un teren de 11.676 mp, pe str. Cetății un teren de 10000 mp, în zona adiacentă str. Brâncuși și Borhanci unul de 8888 mp; mai departe, în zona străzii Plopilor un teren de 4335 mp, sau câte un teren de 3433 respectiv și 2980 mp pe str. Frunzișului; 2743 mp pe str. Ionesco, 2633 mp pe Calea Mănăștur, 2530 mp pe str. Lombului; 2202 și 1337 mp pe str. Soporului, 2063 și alte 1039 mp pe str. Abatorului;1998 mp pe str. Dunării, 1575 mp pe Calea Turzii și pe str. Regina Maria, 1147 mp pe str. Galați, 1017 mp pe str. Bună Ziua.
În timp ce primăria Târgu Jiu are în derulare de la începutul anului 2024 un proiect de 600 de locuințe publice prin PNRR, primăria Cluj-Napoca nici nu a solicitat astfel de finanțări.
Clujul are nevoie de un nou model de dezvoltare urbană. Restructurarea infrastructurii urbane și atragerea capitalului privat în investiții nu a servit și nu va servi nici de acum încolo la obținerea de locuințe accesibile și adecvate pentru toate persoanele legate de Cluj prin muncile, studiile și familiile lor. Noua administrație a orașului trebuie să urgenteze sustenabilitatea locuirii în Cluj-Napoca prin realizarea unui număr semnificativ de locuințe sociale publice. Definim modalități concrete prin care acest deziderat să se realizeze și în petiția care se poate semna aici. O depunem la toamnă noilor aleși la nivel local, național și european: Cerem ca noua guvernare locală, națională și europeană să investească în obiective neglijate până acum: LOCUINȚE PUBLICE!
Căși sociale ACUM!”
