Oprea, ridicat in slavi pe terenul liberal al UBB
Universitatea Babes-Bolyai, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, alaturi de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca a organizat saptamana trecuta conferinţa: In cautarea victimelor comunismului. Evenimentul l-a avut drept invitat pe Marius Oprea, presedintele Asociaţiei pentru Memoria Victimelor Comunismului si coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania. In cadrul conferinţei a fost prezentat filmul documentar: „Patru feluri de a muri”. Desi patronajul Muzeului de Istorie a fost anunţat, directorul muzeului si fina lui Marius Oprea, cea pe care ar fi favorizat-o sa castige sefia instituţiei, nu a binevoit sa participe la eveniment. Chiar daca relaţiile pe filiera liberala l-au propulsat pe Oprea sa susţina aceasta conferinţa pe terenul „magnificului” Andrei Marga, acesta nu a fost prezent la eveniment, trimiţandu-l pe „locotenentul” sau Nicolae Bocsan sa faca onorurile din partea academica.
Acuze sub centura la adresa premierului Emil Boc, dar si la adresa fostei conduceri a Muzeului Naţional de Istorie. Conferinţa lui Marius Oprea de la UBB a fost mai mult o plata a poliţelor personale pe care acesta s-a simţit nevoit sa le plateasca. Daca colegul sau Gheorghe Petrov a susţinut ca Emil Boc, fostul sau coleg, ar fi devenit activist comunist daca ar fi continuat regimul si dupa 1989, Marius Oprea a catalogat sa dea vina pe fosta conducere a MNIT pentru incapacitatea lor de a descoperii morţii. Astfel, desi nu au gasit anumite morminte, Oprea a aratat cu degetul inspre fostul director al muzeului, Ioan Piso. Acesta reacţioneaza spunand ca Oprea si-a favorizat tot timpul finii, nasii si rudele, dar si colegii de pahar. Acest ajutor dat finilor a fost relatat in trecut de Gazeta de Cluj cand insusi Oprea a recunoscut ca a facut un santaj pentru a o favoriza pe fina sa, Carmen Ciongradi, sa castiga conducerea instituţiei.
„Exista un soi de a crea o solidaritate mai speciala. Intr-un mod paradoxal morţii nu ne sperie, ci
ne ajuta. Adica noi le inţelegem foarte bine suferinţa. Noi stim din arhivele securitaţii cum au fost ucisi, unde au fost dusi. Avem toata documentaţia facuta cand plecam sa ii descoperim. In asemenea momente cand avem totul pregatit, cand cunoastem, cum sa spun, cine a fost acel om, cum a murit, vedem rapoartele securitaţii. Avem varianta din documente. Avem documentele fostei Securitaţi. Avem marturiile satenilor si apoi noi mergem cu expertiza arheologica si ii gasim. Asa cum spunea si Ghiţa. Bine, nu ii gasim intotdeauna. Nu ai cum. Ca e greu. Dar atunci cand ii gasim e sarbatoare. Si e sarbatoare si pentru rubedeniile lor. Aţi vazut-o pe invaţatoare, pe Terezia. Ce fericita e ca moare impacata ca i-am gasit tatal si are unde sa-i aprinda o lumanare. Ceea ce facem noi intotdeauna singurul lucru este sa ne asiguram ca se face o slujba. Atunci, cand ii gasim. Macar o ectenie. Se intampla si sa nu ii gasim si sa facem slujba. Facem o slujba pentru ca stim ca in acel camp sau in acea padure sunt ei. La Tranis am sapat 11 gropi la radacinile unor paltini, stiind ca este inmormantat la radacina unui paltin. Intrebat fiind daca au abandonat proiectul a explicat Doamna, sa va spun un lucru, noi nu prea avem bani. La Tranis a venit popa cu cei patru gropari ai lui si ne-a adus si de mancare si de baut, dar noi nu am avut cum sta pentru ca atunci Piso era director la Muzeul de Istorie si era sa fie dat afara. Paul are slujba lui la Muzeul din Aiud, Horaţiu slujba lui la Muzeul din Turda. Nu ii pot lua tot timpul cat vreau eu sa stea o luna pe coclauri. La noi cautarile dureaza trei zile. Daca in trei zile nu ii gasim ne intoarcem. Si o sa revenim. De obicei plecam de joi pana luni. Cam asta este pentru ca altfel nu avem cum. Ei nu au cum sa chiuleasca atata de la serviciu, iar eu nu am cum sa le platesc salarii sau mai stiu eu ce. Si atunci asa le facem, cam pe picior. Dar uitaţi ca ne iese”, a aratat Marius Oprea in cadrul conferinţei.
Laudatio marca Bocsan
„A fost corespondent la Europa Libera. A mai lucrat la Transilvania Journal. A fost consilier de stat la presedenţia Romaniei in timpul mandatului presedintelui Emil Constantinescu. A lucrat si la Ziua. Este director de expertiza la Institutul Diplomatic Roman. In perioada 2005-2010 a fost consilier de stat si consilier personal al primului ministru Calin Popescu Tariceanu si in acelasi interval a fost director al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului in Romania. Din 2010 este presedintele asociaţiei pentru memoria victimelor comunismului si coordonator al centrului de investigare a crimelor comunismului din Romania. Este un autor prodigios, un istoric care a scris extraordinar de mult despre istoria securitaţii. A publicat in 2002 la Polirom o istorie a securitaţii in documente, premiata de asociaţia editorilor din Romania drept cea mai buna carte de istorie a anului. A publicat la Polirom in 2002 Securistii Partidului”,
Piso reacţioneaza
„Este o minciuna ca nu l-as fi lasat pe Petrov sa participe la dezgroparile victimelor comunismului. Petrov nu a fost niciodata impiedicat sa faca sapaturi pentru cautarea victimelor comunismului, desi asta nu facea parte din programul muzeului fiindca el insusi nu a inscris asta in programul muzeului. Nu ma mir ca acuzaţia vine din partea lui Marius Oprea, care nu a facut altceva decat sa submineze direcţiunea muzeului in favoarea finilor, nasilor sai si tovarasilor de pahar. Nu puteam avea nimic impotriva acestor sapaturi de vreme ce, insusi bunicul meu a suferit in temniţele comuniste, iar toata familia mea a fost impotriva acestui regim”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Ioan Piso, fostul director al MNIT.
Episodul Santajul
Seful Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, Marius Oprea l-a santajat in trecut prin ameninţarea indirecta pe posibilul contracandidat la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei(MNIT) pentru a o favoriza pe fina sa, Carmen Ciongradi. Pe de cealalta parte, Oprea susţinea la vremea respectiva ca poate dovedi ca arheologul Cristian Gazdaca a furat si din acest motiv nu a vrut sa ajunga director la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Presiunile de la Muzeul de Istorie a Transilvania(MNIT) continua asupra noi conduceri. Carmen Ciongradi ar fi singura participanta la concursul pentru funcţia de director al instituţiei de cultura datorita unor presiuni ale nasului sau, Marius Oprea, presedintele Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (CICC). Oprea l-ar fi santajat pe arheologul Cristian Gazdac sa nu candideze pentru funcţia de director spunandu-i ca va dezvalui publicului ca este un hoţ daca va indrazni sa ii fie contracandidat al finei sale, Carmen Ciongradi. Arheologul a recunoscut mai cu sfiala ca a povestit prietenilor apropiaţi acest lucru, insa nu a vrut sa vorbeasca mai mult despre acest subiect. Desi in prima instanţa Gazdac ar fi zis ca ameninţarile lui Oprea l-au motivat, el si-a retras ulterior candidatura motivand in cercul de prieteni ca are „probleme de familie” si ca nu ar fi avut timp sa isi pregateasca suficient candidatura.
Tiberiu Hrihorciuc
