Tribunalul corecțional din Paris a pronunțat pedepse de până la opt ani de închisoare împotriva a nu mai puțin de douăzeci de romi din România, care și-au obligat copiii să fure telefoane mobile și portofelele pe străzile capitalei franceze. Instanța și-a motivat severitatea prin faptul că nu mai este vorba despre un gest pentru supraviețuire, deoarece romii care conduc astfel de rețele se îmbogățesc realmente de pe urma exploatării copiilor.
Tribunalul corecţional din Paris a judecat în total 20 de români şi trei marocani, acuzaţi de procuror că „au trecut la un stadiu aproape industrial al exploatării copiilor lor”. Românii, care trăiau în mahalalele din Seine-Saint-Denis, o zonă din nordul Parisului, au fost judecaţi pentru că au trimis, în perioada 2011-2012, aproximativ 40 dintre rudele lor, copii cu vârste cuprinse între nouă şi șaptesprezece ani, să fure la Paris şi la periferia pariziană. „Fiecare minor trebuia să aducă două portofolii zi cu zi, sau două – trei telefoane mobile”, a arătat președintele instanței, Dominique Piot, la proces. Câștigurile erau folosite pentru a plăti datoriile la jocurile de noroc pe care le aveau adulții ce locuiau în Franța sau au fost trimise la membrii familiei, rămași în România, pentru a-și construi sau renova casele.
Condamnare cu închisoarea și expulzare
Tribunalul a arătat o exigență comparabilă şi pentru cei care au organizat vânzarea bunurilor furate, pronunţând împotriva lor pedepse de până la şase ani de închisoare şi o amendă în valoare de 30.000 de euro pentru cei găsiţi vinovaţi de tăinuire. Au fost impuse sancțiunile cele mai severe pentru cei care au folosit violența pe copii, două femei și un bărbat fiind condamnați la opt ani de închisoare, iar o altă o femeie și un bărbat la șapte ani.
De asemenea, un tânăr care avea 18 de ani în 2012 a fost eliberat, deoarece în timpul audierilor s-a stabilit că el a fost în primul rând o victimă a acestui sistem, fiind învățat de mic să fure. Aproape toate condamnările au fost însoțite de o interdicție permanentă pe teritoriul francez. Fiecare decizie a tribunalului a fost întâmpinat cu strigăte și lacrimi în public, unde erau rudele celor condamnați, unele dintre ele trebuind să fie scoase să fie scoase din sala de judecată.
Stilul de viață infracțional, o consecință a marginalizării și sărăciei
Situaţia romilor în Europa este mai precară ca niciodată, se arată într-un raport Amnesty International, publicat în primăvara acestui an, raport ce prezintă sărăcia, excluderea şi abuzurile la care aceştia sunt supuşi atât în estul, cât şi în vestul continentului. Raportul Amnesty International recomandă guvernelor europene să abordeze problemele cu care se confruntă cele 10-12 milioane de romi, o etnie pe care Amnesty o numeşte „una dintre cele mai mari şi mai dezavantajate minorităţi din Europa”. Comunităţile de etnici romi tind să prezinte scoruri mici la toţi indicatorii, prezentând un nivel redus de venituri, un nivel ridicat al şomajului şi cel mai scăzut acces la serviciile de sănătate şi publice.
„Acestea nu sunt doar consecinţe ale sărăciei, sunt rezultatul unei discriminări şi altor încălcări ale drepturilor omului răspândite, iar uneori sistematice”, se arată în raport. „Ele sunt mai ales rezultatul prejudecăţilor – unor secole de acte de discriminare socială, instituţională şi individuală care au împins majoritatea romilor la marginea societăţii – care îi ţin acolo”, denunţă Amnesty. Amnesty International arată că excluderea socială şi economică a membrilor comunităţilor îi împinge uneori pe romi spre un stil de viaţă infracţional. În Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy i-a numit pe romi „o sursă de criminalitate” şi a încurajat expulzarea etnicilor romi în România, în timp ce, în ultimul an, etnicii romi bulgari au fost atacaţi în mai multe oraşe.
