Senatul a adoptat anul trecut două proiecte de lege, unul privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor, conform PL-x nr. 418/2023 şi celalalt privind mobilitatea urbană durabilă, conform PL-x nr.47/2023 acestea devenind o prioritate asumată prin programul de guvernare 2021-2024. Propunerile legislative se referă, de fapt, la conceptul  „oraşul de 15 minute” care, în ultimii ani, a prins avânt în mai multe ţări europene, stârnind, deopotrivă, entuziasm, dar şi critici şi teorii ale conspiraţiei. 

Schimbările principale pe care le propune proiectul de lege PL-x nr. 418/2023  vizează calitatea vieţii oamenilor, care  depinde de modul în care e planificat spaţiul în care aceştia trăiesc zilnic. „Prin intermediul Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, reglementările din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor precum şi prevederile specifice din domeniile conexe (mediu, energie transporturi, cadastru, proprietate, zone construite protejate şi monumente istorice, gestiunea riscurilor naturale şi industriale, etc.) vor fi corelate simplificate, îmbunătăţite într-un singur act normativ, corent, stabil şi adaptat realităţilor contemporane naţionale, europene şi internaţionale care să contribuie substanţial la:

• Dezvoltarea echilibrată şi sustenabilă a teritoriului naţional
• Simplificarea şi digitalizarea proceselor administrative
• Calitatea mediului construit şi asigurarea mediului constituţional la un mediu sănătos 
• Echilibrul între interesul general şi cel individual, între interesul public şi cel privat
• Stabilitatea şi predictibilitatea mediului investiţional şi competitivitate economică
• Implementarea accelerată a investiţiilor”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

În timp ce necesitatea legii mobilităţii urbane este justificată prin recomandările propuse în „Analiza mobilității urbane şi transportului urban în România”, realizat de citadini.ro, o platforma care aduce împreună profesionişti şi practicieni din domeniul dezvoltării urbane. Printre principalele recomandări se numără: 

„ – Oraşele ar trebuie să ţintească realizarea unui transport în comun mai rapid decât cu maşina

• Tranziţia către călătoriile multimodale şi mobilitatea ca serviciu
• Mersul pe bicicletă ar trebui considerat şi tratat ca mijloc de transport important în fiecare oraş
• Accent pe furnizorii de servicii de transport prin măsuri de electrificare şi înnoire a flotei
• Regenerarea urbană a cartierelor cu accent pe oraşul cu servicii la 20 de minute distanţă”

Ce este oraşul de 15 minute?

Termenul a fost inițial dezvoltat în 2016 de Carlos Moreno, profesor la Universitatea Sorbona din Paris, şi reprezintă o modalitate de a regândi planificarea urbană. În viziunea sa originală, nimeni nu ar  trebui să fie la mai mult de 15 minute de servicii esențiale. În cartea sa „The 15-Minute City: A Solution for Saving Our Time and Our Planet” Moreno afirmă următoarele: „Orașul de 15 minute este un nou model urban care promovează un viitor urban centrat pe om și durabil din punct de vedere al mediului. Ideea de bază este că orașele ar trebui să fie proiectate sau reproiectate astfel încât locuitorii de toate vârstele, originile și abilitățile, din toate părțile orașului, să poată accesa nevoile lor zilnice (locuință, muncă, hrană, sănătate, educație și cultură și agrement) la o distanță de o plimbare de 15 minute sau de o plimbare cu bicicleta”.

„Oraşul de 15 minute”  nu este un concept nou, ci o iteraţie – adaptată la nevoile contemporane – a conceptul de unitate de cartier, care reprezintă un model de design rezidențial, atribuit lui Clarence A. Perry, dezvoltat pentru cartiere cu aproximativ 5.000–9.000 de locuitori şi care propunea ca în centrul cartierului să existe, o școală, locuri de cult și zone de recreere. Spaţiile comerciale fiind plasate, în viziunea lui Parry, de-a lungul străzilor care defineau limitele cartierului, spre periferie. Prin acest model , Perry îşi dorea să dezvolte o infrastructură care să încurajeze interacțiunea socială între rezidenţii cartierului.

Modelul de reamenajare a cartierelor gândit de profesorul Moreno a prins cel mai mult teren în timpul pandemiei de COVID-19, care a produs mutaţii la nivelul societăţii şi noi moduri de lucru, hibride sau work from home, care necesită mai puţin transport şi, de asemenea, nevoia asigurării necesităţilor de bază în proximitatea locuinţei.  

Cele mai răspândite teorii ale conspiraţiei

 Acordul de la Paris este un tratat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020. În tratat, „oraşul de 15 minute” este definit ca fiind în acord cu urgenţele climatice. Înțelegând  rolul fundamental al mediilor urbane, Moreno a lansat un program de cercetare pe trei ani împreună cu Universitatea Sorbona pentru dezvoltarea unor strategii practice și eficiente pentru îmbunătățirea performanței orașelor atât în ceea ce privește emisiile de carbon, cât și calitatea vieții rezidenților. Conceptul oraşului de 15 minute a fost asimilat în programul „LTN – Low traffic neighbourhoods” (cartiere cu trafic redus), care au fost implementate, în primăvara anului 2020, în oraşe din Marea Britanie. „Low traffic neighbourhoods” este un program introdus de guvernul britanic pentru a încerca să reducă traficul în zonele rezidențiale. Scopul principal este acela să reducă emisiile de CO2 în aceste zone, dar şi de a crește numărul de persoane care merg pe jos sau cu bicicleta.

La intrarea în aceste cartiere sunt folosite, de cele mai multe ori, bariere care restricţionează accesul maşinilor în zonă sau camere de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare ale riveranilor. În alte zone în care au fost implementate astfel de cartiere sunt folosite doar indicatoare care avertizează şoferii că riscă să fie amendaţi dacă intră cu maşina în perimetrul desemnat.

Deşi teoriile conspirației care leagă „orașele de 15 minute” de planuri sinistre de control al oamenilor au pornit ca reacţii marginale pe reţelele de socializare, acestea au ajuns şi în politica mainstream viralizându-se în rândul populaţiei. 

Mark Harper, Secretarul de Transport al Marii Britanii, a afirmat în cadrul conferinţei Partidului Conservator, din anul 2023: „Nu este nimic rău în a ne asigura că oamenii pot merge pe jos sau cu bicicleta la magazine sau la școală, aceasta este o planificare urbană tradițională. Ce este sinistru și ce nu ar trebui să tolerăm este ideea că consiliile locale pot decide cât de des mergi la magazine și că reglementează cine folosește drumurile și când, și controlează totul cu CCTV”.

 CCTV este acronimul de la  Closed Circuit Televison (televiziune cu circuit închis). Mai exact, camerele transmit înregistrările către o audiență restrânsă, spre deosebire de televiziunea obișnuită, care transmite către publicul larg. Înregistrările transmise de camerele de supraveghere CCTV sunt stocate fie pe un hard disk local, pe o cartelă SD sau pe alte dispozitive de stocare portabile, fie în cloud. Cu sistemele CCTV inteligente, înregistrările sunt transmise în timp real către dispozitive inteligente, alertând proprietarii de locații asupra intruziunilor pentru a putea lua imediat măsuri sau, în acest caz, autoritățile locale cu privire la persoanele care nu respectă regulile impuse în LTN-uri.

 În noiembrie anul trecut Consilul din Oxfordshire a aprobat crearea filtrelor de trafic, aplicate prin camere de supraveghere, în șase locații cheie ale oraşului. Schema filtrelor de trafic a atras o opoziție semnificativă din partea persoanelor îngrijorate de impactul pe care măsurile l-ar putea avea asupra mobilității, stârnind proteste pe teritoriul Angliei. Moreno susţine, însă, ca „oraşul de 15 minute” şi, respectiv, „cartierele cu trafic redus” nu oferă niciun fel de puteri autorităților locale – sunt doar un model de reorganizare urbană care încurajează deplasarea  sustenabilă şi nu împiedică oamenii să folosească transportul în comun. Ca răspuns la declaraţiile lui Mark Harper, Moreno a afirmat: „Asocierea din nou a orașului de 15 minute cu măsuri așa-zis restrictive pentru libertate este echivalentă cu alinierea la cele mai radicale și antidemocratice elemente ale acestui curent”.

Teoriile conspiraţiei nu au întârziat să apară în spaţiul românesc. Mihai Ioan Lasca, deputat ales în legislatura 2020-2024 pe listele partidului AUR, actualmente neafiliat, după ce a fost dat afară din partid în februarie 2021, susţine într-o declaraţie de presă, referitor la legea mobilităţii urbane următoarele: 

„Legea nu doar că încalcă drepturi fundamentale precum dreptul la liberă circulaţie, dar creează cadrul perfect pentru implementarea oraşelor de 15 minute, a ţarcurilor moderne, a lagărelor digitale, aşa cum se menţionează chiar în expunerea de motive.

În spatele unor termeni precum mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier, comunităţi sustenabile, oraşe incluzive, sigure şi reziliente sau soluţii digitale şi ecologice de transport se ascund restricţii de circulaţie, descurajarea deţinerii unui autoturism propriu, eliminarea maşinilor cu motoare clasice şi înlocuirea lor cu maşinile electrice.

Astfel se încearcă instaurarea controlului total asupra modului în care ne deplasăm în oraşe, dar şi asupra spaţiului de locuit şi al numărului de rezidenţi la hectar pentru obţinerea aglomerărilor urbane.

Toate acestea sunt obiective asumate prin PNRR, mărul otrăvit care ne este servit de guvern ca singură şansă pentru redresarea României”.

În prezent Lască este preşedintele partidului Patrioţii Poporului Român (PPR) după ce a fost ales în septembrie 2023.

Dacă oraşul de 15 minute e o utopie, o distopie sau chiar o necesitate şi cum ne va schimba vieţile vom afla în viitorul foarte apropiat.