Institutul Național al Patrimoniului a deschis un proces împotriva asociației care organizează Festivalul de Film Transilvania (TIFF) în care cere plata unei taxe de peste 17.000 lei. Banii reprezintă 2% din încasările pe care orice organizator de evenimente în spații protejate de legile patrimoniului național trebuie îi plătească. TIFF a organizat proiecții de filme în Piața Unirii din centrul orașului, însă organizatorii spun că, de fapt, ar trebui să plătească 2% din încasările pentru filmele proiectate în spațiul respectiv, și nu din suma totală a încasărilor festivalului. Organizatorii TIFF nu sunt primii dați în judecată de Institutul Național al Patrimoniului. Nici cei care au organizat Untold sau Electric Castle nu au vrut să plătească această taxă.

În cadrul procesului, Institutul Național al Patrimoniului a cerut Asociației Festivalului de Film Transilvania să depună declarațiile lunare privind obligația de plată a timbrului monumentelor istorice, aferentă spectacolului organizat „Festivalul TIFF”, ediția 2019.

În opinia celor de la Patrimoniu, organizatorul TIFF ar trebui să plătească o taxă în valoare de 17,750, 81 lei, cuantumul timbrului monumentelor istorice fiind de 2%. Însă organizatorii festivalului de film spun că lucrurile sunt mai nuanțate și că, de fapt, ar trebui să plătească aproximativ 2.000 de lei.

Practic, fiecare organizator de evenimente care desfășoară activități în zone aflate sub protecția monumentelor istorice trebuie să plătească o taxă de 2% din valoarea încasărilor. În cazul de față, organizatorii TIFF au închiriat zona Piața Unirii din centrul orașului, unde au avut proiecții contra-cost.

Potrivit cererii de chemare în judecată formulate împotriva Asociației Festivalului de Film Transilvania, ”asociația a fost organizator al spectacolului „Festivalul TIFF”, ediția 2019, achitând suma cuvenită cu titlu de impozit pe spectacol și care reprezintă, în același timp, conform legii, contravaloarea a 2% din prețul de vânzare a biletelor comercializate pentru evenimentul organizat, sumă egală cu taxa de timbru al monumentelor istorice, cum a detaliat pe parcursul prezentei. A realizat venituri din activitățile/manifestările culturale menționate și are calitatea de beneficiar al veniturilor realizate și menționate anterior, sens în care îi revin toate obligațiile instituite în sarcina sa ope legis, respectiv să depună Declarația privind obligația de plată a timbrului monumentelor istorice și să achite contravaloarea timbrului monumentelor istorice pentru spectacolele organizate, precum și a accesoriilor debitului principal (dobânda legală și penalitățile de întârziere)”, arată dosarul.

În replică, reprezentanții TIFF au cerut respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Organizatorii TIFF au vrut să plătească taxa doar pentru biletele vândute din Piața Unirii

Reprezentanții festivalului nuanțează motivele pentru care nu doresc să plătească această taxă. ”Festivalul TIFF s-a desfășurat în circa 20 locații, Piața Unirii din Cluj reprezentând doar una dintre acestea. AFFT a organizat în cadrul Festivalului TIFF atât evenimente gratuite, la care accesul public a fost liber cât și evenimente la care a fost percepută o taxă de intrare. Pentru toate evenimentele care au avut loc în cadrul Festivalului TIFF ediția 18 din anul 2019 la care s-a perceput taxa de intrare Asociația a achitat impozitul pe spectacol în cuantum de 17.419,73 lei.

Însă nu toate spectacolele la care s-a perceput taxa de intrare s-au desfășurat în Piața Unirii. Așa cum este bine cunoscut în Cluj-Napoca, TIFF se desfășoară într-o sumedenie de alte locații. Astfel, în cadrul TIFF ediția 18 din anul 2019 programul evenimentului a cuprins proiecții de filme din 63 de țări, atât în cinematografe, cât și în alte circa 20 de locații, dintre care cu titlu exemplificativ: Casa de Cultură a Studenților; Cinema City lulius; Cinema Dacia – Mănăștur; Cinema florin Piersic; Cinema Mărăști; Cinema Victoria; Universitatea Sapientia; Cinema Arta; Biserica Sfanta Treime; Teatrul Național; H 33; Urania Palace; Institutul Francez; Castelul Banffy – Bontida; Iulius Park Open Air; Arkhai Sculpture Park”, arată ei.

Astfel că, cei de la TIFF spun că taxa datorată către Institutul Național al Patrimoniului ar trebui să fie raportată la numărul de bilete vândute pentru evenimentele desfășurate în Piața Unirii, și nu la impozitul pentru toate spectacolele achitat de către asociație în anul 2019.

”Timbrul monumentelor istorice este obligatoriu pentru: biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri și expoziții desfășurate în spații situate în zona de protecție a acestora sau în zonele construite protejate.

Or, venitul din vânzarea biletelor a fost obținut din vânzarea biletelor pentru toate locațiile (circa 18) în care s-au desfășurat evenimentele din cadrul Festivalului TIFF, atât din spațiul situat în Piața Unirii, cât și celelalte locații: cinematografe, Casa de Cultură a Studenților, Teatru Național, Institutul Francez etc. Prin urmare, suma pretinsă de 17.419,73 lei reprezintă 2% din prețul biletelor de intrare pentru toate locațiile în care s-au desfășurat evenimentele din cadrul Festivalului TIFF ediția 18 din anul 2019 și nu doar din spațiul situat în Piața Unirii din Cluj Napoca”, arată organizatorii TIFF.

În baza acestui raționament, ei au calculat că taxa pentru biletele vândute pentru locația din Piața Unirii este de 2.893,60 lei.

Taxe pentru distracțiile din centrul orașului

Însă, judecătorul a decis că organizatorii festivalului de film ar trebui să plătească suma cerută de Institutul Național al Patrimoniului pentru că majoritatea locațiilor în care festivalul de film s-a desfășurat sunt centrale.

”Din analiza concertată a acestor norme, rezultă că legiuitorul nu distinge asupra persoanelor care datorează această taxă, sens în care reiese fără echivoc concluzia că taxa este datorată de toți care organizează aceste tipuri de evenimente.

Pe de altă parte, acestor evenimente, pentru a li se putea calcula această taxă, trebuie să se desfășoare în apropierea sau în incinta monumentelor istorice, fiind supuse unor aprobări speciale.

Nu se poate primi în cauză apărarea pârâtei că doar Piața Unirii este cea care ar atrage incidența dispozițiilor legii, aceasta deoarece spectacolele s-au desfășurat, conform Planului Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca, în Zona Construită Protejata 1 – ZCP CI – Zona centrală suprapusă peste incinta fortificată. Așa fiind, din această perspectivă, alegațiile pârâtei nu vor putea fi primite de către instanță ca suport al unei soluții de respingere a cererii”, arată motivarea judecătorească.

Astfel că ASOCIAŢIA FESTIVALULUI DE FILM TRANSILVANIA a fost obligată să plătească suma 17.419,83 lei, reprezentând cuantumul timbrului monumentelor-istorice.

Institutul Național al Patrimoniului a băgat bani într-un singur monument din Cluj

Institutul Național al Patrimoniului a fost înființat în anul 2009 și se ocupă de distribuirea fondurilor pentru reparația monumentele istorice. Administratorii clădirilor sau a bunurilor imobile aflate din în patrimoniul național solicită sume de bani de la institut pentru renovarea sau reparațiile necesare. Iar cei de la Patrimoniu, în baza unui punctaj, acordă sau nu sumele de bani necesare. În ultimii ani, singurul monument istoric din Cluj care a accesat fonduri prin intermediul acestui institut este clădirea Prefecturii Cluj, un imobil care arată deplorabil, cu acoperișul deteriorat în mai multe locuri și care necesită lucrări urgente de conservare.

Însă, până la reparațiile propriu-zise, banii se toacă mai întâi pe hârtii. ”Documentaţia tehnico-economică realizată prin acest proiect este necesară pentru demararea unui viitor proiect de reabilitare, modernizare şi dotare a clădirii Palatului Administrativ al județului Cluj”, a costat aproape 205.000 de lei, bani din care Institutul Național al Patrimoniului a asigurat aproape 140.000 lei.

Pe ce se duce taxa de 2%

Fondurile obținute din aplicarea timbrului monumentelor istorice se utilizează de către INSTITUTUL NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI în mod exclusiv pentru: a) acordarea de credite în condițiile art. 28 alin. (3) lit. b) și c), cu prioritate pentru lucrări de intervenție urgentă la monumente istorice, în funcție de strategia protejării monumentelor istorice; b) finanțarea elaborării de reglementări tehnico-economice, de norme și metodologii privind elaborarea de documentații specifice, executării de lucrări, realizării de achiziții, contractării și decontării de lucrări privind monumentele istorice; c) finanțarea unor amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită, precum și pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here